În Moldova, fiecare al treilea copil trăiește în sărăcie
Acest lucru reiese din datele Biroului Național de Statistică (BNS) privind bunăstarea gospodăriilor cu copii pentru anul trecut.

Decalajul dintre mediul rural și cel urban rămâne semnificativ, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii, relatează bani.md.
Potrivit datelor BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a constituit 31,4% în 2025, depășind ușor indicatorul pentru întreaga populație — 31,1%. Situația este și mai dificilă în mediul rural: 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre copiii din orașe.
Decalajul devine și mai mare dacă sunt luate în calcul nu doar veniturile bănești, ci și condițiile de trai. Rata sărăciei multidimensionale în rândul copiilor din mediul rural ajunge la 59,1%, în timp ce în orașe aceasta constituie 11,5%. Astfel, indicatorul sărăciei multidimensionale la sate este de aproximativ cinci ori mai mare decât în mediul urban.
Printre cele mai frecvente probleme, statisticile menționează lipsa canalizării, încălzirea cu lemne sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copiii săraci multidimensional locuiesc în gospodării neconectate la rețeaua publică de canalizare. Alți 31,5% locuiesc în gospodării în care pentru încălzire sunt utilizați combustibili poluanți, iar în 31% dintre cazuri cel puțin un membru al familiei nu are asigurare medicală.
Numărul copiilor din familie influențează, de asemenea, riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta crește până la 41,4%. Sărăcia multidimensională aproape că se dublează și ea — de la 27,5% în rândul copiilor din familii cu un copil la 47,8% în rândul copiilor din familii cu trei sau mai mulți copii.
Raportul notează și o diferență semnificativă a veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a constituit circa 4 871 de lei lunar per persoană, față de 6 716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile familiilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe.
În familiile cu un copil, venitul lunar mediu per persoană a constituit circa 5 751 de lei, în timp ce în gospodăriile cu trei sau mai mulți copii acesta a scăzut la aproximativ 3 423 de lei.
Gradul de ocupare al părinților influențează, de asemenea, semnificativ nivelul sărăciei. Cel mai mic indicator — 19,5% — a fost înregistrat în rândul copiilor ai căror ambii părinți lucrează ca salariați. Dacă lucrează doar un părinte, rata sărăciei crește până la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin unul dintre părinți activează pe cont propriu ajunge la 40,8%.
Raportul examinează separat impactul migrației de muncă. Circa 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte aflat peste hotare. Rata sărăciei în rândul acestor copii este de 27,8% — cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți se află în gospodărie.
Plățile sociale contribuie la reducerea nivelului sărăciei în rândul copiilor. Potrivit estimărilor BNS, fără alocațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi crescut de la 31,4% la 36,3%. Alocațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.
În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă concomitent atât cu sărăcia bănească, cât și cu cea multidimensională. Cu alte cuvinte, mai puțin de 52% dintre copii nu se încadrează în niciuna dintre cele două categorii de sărăcie.


