Viitorii procurori și judecători din Moldova sunt verificați pentru integritate

Despre aceasta a declarat fosta europarlamentară și directoarea Institutului Național de Justiție (INJ), Ramona Strugariu.

Răspunzând la întrebarea despre ce garanții există că viitorii judecători și procurori vor fi nu doar pregătiți profesional, ci și integri de la începutul carierei, Strugariu a menționat că procesul de selecție nu se limitează la un singur instrument. Candidații trec prin mai multe filtre instituționale și educaționale în diferite etape, informează tv8.md.

„Ei trec verificări de integritate încă înainte de admitere, pentru aceasta răspund Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție. Apoi, în timpul studiilor la Institutul de Justiție, ei învață etica profesională, deontologia și ce înseamnă integritatea în profesie. Acea integritate impecabilă despre care vorbim face parte din anumite norme și, în cele din urmă, este supusă verificărilor”, a explicat Strugariu.

Ea a subliniat că în pregătirea judecătorilor și procurorilor se acordă tot mai multă atenție problemelor de integritate și incoruptibilitate atât în cadrul formării inițiale, cât și în sistemul de educație continuă. Această componentă este considerată unul dintre elementele cheie pentru accesul în profesie.

„Am pus accent pe aceste aspecte atât în formarea inițială, cât și în cea continuă, pentru că sunt foarte importante. Nu oricine poate face această muncă, deoarece are o vocație foarte importantă”, a menționat directoarea INJ.

A fost lansat un proiect pilot de evaluare psihologică și verificare a integrității

La Institutul Național de Justiție se testează un proiect pilot de evaluare psihologică și verificare a integrității. Acesta se bazează pe teste complexe care includ întrebări ce permit evaluarea nu doar a capacităților cognitive ale candidaților, ci și a nivelului lor de onestitate.

„Este vorba despre seturi destul de complexe de teste, iar unele dintre ele sunt dedicate exact componentei de integritate. Este necesară o onestitate maximă din partea celor care susțin testarea. Acesta este unul dintre așa-numiții criterii „roșii”, care pot arăta dacă un candidat este admis sau nu.

Ei pot face față foarte bine tuturor celorlalte teste – de gândire verbală, abilități logice și așa mai departe, dar dacă pică testul de integritate și mint, acest lucru va ieși la iveală. Există diferite tipuri de întrebări formulate astfel încât sistemul să poată determina dacă persoana a mințit sau nu”, a povestit Strugariu.

Sunt necesare verificări periodice pe parcursul întregii cariere

Ea a recunoscut că nu există un mecanism perfect care să poată măsura 100% integritatea și incoruptibilitatea umană. Potrivit ei, sistemul se bazează pe filtre succesive și verificări „de control” repetate.

Răspunzând la întrebarea dacă se poate „învăța” integritatea, Strugariu a menționat că în mare parte este o chestiune de caracter, dar și de învățare și evaluare continuă, de atmosferă în cadrul sistemului. În opinia sa, dacă o persoană este deja integră, acest lucru nu este atât de ușor de distrus.

Totuși, este evident că verificarea integrității nu trebuie făcută o singură dată pe parcursul întregii cariere, la formare sau numire. Este necesară o monitorizare constantă prin mecanisme instituționale clare și înțelese.

„Trebuie să existe verificări periodice. Când apar suspiciuni sau se întâmplă anumite lucruri, sistemul trebuie să aibă mecanisme care să permită stoparea problemei din fașă. Pentru că persoana care a luat o dată mită va continua să ia mită”, a declarat Strugariu.