La Chișinău continuă disputele despre un monument care nu mai există

Ministrul Culturii Sergiu Prodan a anunțat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă (cu participarea directorului Agenției Proprietății Publice, Roman Cozhuhar). Monumentul istoric a fost demolat și în locul lui a fost construită o clădire rezidențială cu 18 etaje. Ministrul Culturii cere companiei dezvoltatoare să plătească la bugetul de stat peste 21,33 milioane lei drept despăgubire pentru prejudiciul cauzat statului, relatează logos-pres.md.

A fost construită o casă cu două etaje, cu subsol și mansardă, deținută de nobila Ecaterina Alexandrovna Rîşcanu-Derojinschi, în anii 70 ai secolului al XIX-lea după proiectul lui A.I Bernardazzi. În anii 1950, clădirea a fost extinsă prin adăugarea unei aripi suplimentare (păstrând stilul clădirii principale), proiectată de arhitectul Serghei Vasiliev. În această parte a clădirii au avut loc ședințe ale Prezidiului Consiliului Suprem al RSSM, iar apoi a fost amplasat Consiliul Central al Societății Cunoașterii. Din anii 1990, a trecut din mână în mână a diferitelor agenții guvernamentale. Și atunci a început o perioadă destul de tulbure de privatizare.

Potrivit ministrului Culturii, saga se desfășoară de aproape 20 de ani, de la 1 februarie 2006, când Guvernul de atunci a transferat clădirea, de-a lungul cu curtea si zona adiacenta, de la bilanțul Agenției de Privatizare până la bilanțul Ministerului Culturii si Turismului. Au urmat o serie de tranzacții cu aceste clădiri, fiecare nou proprietar promițând să onoreze obligațiile de restaurare a monumentului istoric. „Totuși, după cum bine știți, astăzi nu a mai rămas nici urmă din el”, a remarcat Sergiu Prodan.

De fapt, în loc să refacă conacul, Universal Proiect și ExFactor Grup au demolat un monument istoric de importanță națională. Și au ridicat o nouă clădire, a cărei suprafață și volum depășesc semnificativ dimensiunea monumentului. „Aceste firme au încălcat legislația privind protecția patrimoniului cultural, care interzice demolarea monumentelor istorice”, a spus ministrul Culturii.

A mai spus că în noiembrie 2018, Primăria municipiului Chișinău a permis în mod ilegal mărirea clădirii cu 4 etaje, în lipsa unui certificat de urbanism pentru proiectare și fără avizul Ministerului Culturii. De altfel, s-au construit încă 6 etaje.

În 2022, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a transmis organelor de drept o sesizare despre faptul demolării monumentului, precum și un dosar penal a fost inițiat. Ministrul a confirmat că Ministerul Culturii a demarat o procedură de despăgubire pentru pagubele aduse patrimoniului cultural, experții de la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor o estimează la 21,36 milioane lei.

„Noi credem că despăgubirile pentru prejudiciul în formă bănească va fi, pe lângă răspunderea penală, o măsură adecvată de pedeapsă și contracarare a distrugerii patrimoniului cultural. Acesta este un semnal pentru alte entități economice că Guvernul nu va mai tolera astfel de abuzuri”, a subliniat Sergiu Prodan. Precizând că în acest demers mizează și pe responsabilitatea sistemului judiciar.

„Agenția Proprietății de Stat susține inițiativa Ministerului Culturii și constată că a dispus deja o revizuire a tuturor proceselor și procedurilor din punct de vedere al legalității actelor depuse în domeniul construcțiilor pe strada Bucuresti 62”, a adăugat directorul general APP, Roman Cojuhar.

Situația din jurul conacului Rîşcanu-Derojinschii este prezentata intr-o cu totul alta lumina de fostul șef al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță. Într-o conferință de presă convocată, acesta a spus că a efectuat un studiu detaliat al stării acestei clădiri, atât în perioada postbelică, cât și evoluția ei în timp. A prezentat un raport cu fotografii din diferite perioade, întocmit de Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Studiul a documentat și încălcările care au avut loc în 2009. 

„Am vorbit atunci despre aceste încălcări și despre starea deplorabilă în care se afla conacul. Am descoperit că acolo locuiau oameni fără adăpost și dependenți de droguri. Situația a fost neglijată doar 15% din stocul construit din fostul conac era întreg. Acoperișul era în pericol de prăbușire. După 2010 era deja ruine. Da, această clădire a fost o perlă atunci când statul a tratat-o în mod responsabil și au funcționat mecanismele corespunzătoare, iar asta a fost în perioada sovietică, pe care o criticăm astăzi”, a notat Ion Ștefăniță.

El susține că, ca atare, acolo nu a fost demolare. „Nu am văzut nicio demolare acolo. Articolul 40 din Legea cu privire la protecția monumentelor permite demontarea anumitor structuri din fondul construit atunci când există pericol de prăbușire. În consecință, entitatea comercială a urmărit proiectul, care a fost agreat și aprobat de Consiliul Național al Monumentelor Istorice.”

Ion Ștefăniță apreciază pozitiv că această adresă a primit o a doua viață și, în plus, a construit un fond de locuințe, care va fi implicată în cifra de afaceri economică și va asigura acumularea de impozite. Potrivit acestuia, această facilitate a fost reconstruită în conformitate cu documentația de proiectare. Și această parte a străzii are un peisaj confortabil și un iluminat excelent.

În același timp, experții consideră că, dacă se dorea, a fost posibil să se salveze cel puțin peretele de fațadă al clădirii, care a păstrat arhitectura lui Bernardazzi. Iar încercarea dezvoltatorului de a da un aspect pseudo-istoric primului etaj al noii clădiri nu rezistă criticilor.

„În timp ce cel puțin peretele de fațadă al clădirii rămânea, exista speranța ca consolidându-l, restaurându-l să fie posibilă montarea în noua clădire. Și acum este distorsionat dincolo de recunoaștere, nu a mai rămas nimic istoric în acest desen al fațadei, aceasta este o clădire complet diferită, un timp diferit”, spune Tamara Nesterov, cercetător la Institutul de Patrimoniu Cultural al Academiei de Științe din Republica Moldova.

Ea nu vede nimic în neregulă că acolo s-a construit o clădire înaltă. „Arhitectura permite să combinați o clădire istorică și una modernă, făcând o legătură funcțională între ele. Dar faptul că au distorsionat complet partea istorică este o crimă. Într-un sens bun, ar trebui să fie demontat și schema anterioară a fațadei și semantica acesteia restaurate din nou”, crede ea.