În cinematografele din Moldova, aproape 70% dintre proiecții sunt în limba rusă, iar 16% în limba română

Datele Centrului Național al Cinematografiei arată că, din 569 de proiecții analizate timp de nouă zile în trei cinematografe din Chișinău, aproape 70% au fost dublate în limba rusă și doar 16% — în limba română. După ora 18:00, diferența este și mai mare: aproape nouă din zece proiecții au avut loc în limba rusă, relatează tvrmoldova.md.

Centrul Național al Cinematografiei menționează că cererea spectatorilor influențează oferta, însă funcționează și un mecanism invers — disponibilitatea conținutului într-o anumită limbă poate forma, în timp, preferințele publicului.

„Da, cererea dictează oferta, dar există și reversul medaliei. Dacă vom avea o ofertă diversificată și de calitate în limba română, situația se va schimba treptat”, a declarat președinta Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev.

Potrivit acesteia, problema era cunoscută autorităților de câțiva ani. În septembrie 2024, Centrul Național al Cinematografiei a supus consultărilor publice un proiect care prevedea subtitrări sau dublaj obligatorii în limba română, precum și cote pentru filmele în limba română și producțiile cinematografice autohtone. Propunerea a apărut inclusiv în urma petițiilor depuse de mai mulți părinți.

Totuși, în versiunea finală a proiectului, elaborată în martie 2026, cerințele privind limba română și cotele propuse inițial au dispărut.

„Formal — nu. Cel puțin, noi nu am fost informați în vreun fel și nu am văzut vreun aviz negativ”, a spus Iusuphodjaev, răspunzând la întrebarea despre motivele excluderii acestor prevederi.

Ministerul Culturii a declarat că documentul a fost discutat cu mai multe instituții, inclusiv cu ministerele Economiei, Justiției și Finanțelor. Secretara de stat Marcela Nistor nu a putut preciza cine anume s-a opus menținerii cerințelor.

„Nu am fost la masa negocierilor ca să vă spun cine și ce a spus și care a fost argumentul. În primul rând, cred că aceste chestiuni au fost discutate pornind de la interesele naționale, și nu neapărat în detrimentul lor”, a declarat Nistor.

Întrebată suplimentar dacă este vorba despre interese economice, ea a răspuns: „Nu, nu doar despre cele economice. Este și o chestiune de coeziune socială și reprezentativitate”.

În același timp, la Ministerul Culturii recunosc dezechilibrul existent. „Cred că aceasta este o realitate pe care, probabil, nu vrem să o acceptăm. Dar lucrăm cu ea. Aici este diferența”, a spus Nistor.

În prezent, instituția declară că intenționează să studieze din nou problema distribuirii filmelor cu subtitrări sau dublaj în limba română. Totuși, mai întâi Ministerul dorește să obțină date suplimentare din Registrul Cinematografic, pentru a determina cât de solicitat este un astfel de conținut.

„Pe baza datelor pe care le vom obține, ne vom gândi la mecanisme de stimulare a distribuirii filmelor cu subtitrări în limba română. Pentru că, într-adevăr, este necesar să verificăm și să studiem dacă are sens să dublezi un film în limba română și dacă va exista cerere pentru el”, a explicat Nistor.

Unul dintre argumentele împotriva utilizării mai ample a versiunii în limba română îl reprezintă cheltuielile pentru traducere și subtitrări. La Centrul Național al Cinematografiei consideră că această problemă poate fi soluționată fără costuri semnificative.

„Există și alte soluții. Le putem lua de pe piața din România, fără a cheltui bani pentru subtitrări, deoarece filmul este global și este distribuit în întreaga lume”, a spus Iusuphodjaev.

Cinematografele înseși explică situația, înainte de toate, prin cererea spectatorilor. La Cineplex se declară că cinematografele primesc versiunile deja pregătite ale filmelor și nu au dreptul să le modifice de sine stătător.

„Cinematografele din toate țările primesc produsul final — versiunile filmului — fără dreptul de a face modificări. (...) Difuzarea filmelor este o afacere: fără încasări normale la box-office, cinematografele riscă să rămână fără filme”, se spune în răspunsul Cineplex.

Happy Cinema, al doilea mare operator de cinematografe din Moldova, menționează că alegerea versiunilor disponibile este influențată și de furnizorul de conținut. Potrivit managerului, pentru filmele hollywoodiene de mare anvergură, cinematograful depinde inclusiv de un furnizor din Kazahstan, care stabilește proporția versiunilor incluse în program.

Happy Cinema estimează că 70–80% dintre spectatori aleg versiunea în limba rusă.

„Asta este ceea ce se cere, ceea ce, după cum am văzut, funcționează, ceea ce se programează pentru ca noi să putem supraviețui. Am făcut foarte multe teste, pe care le putem prezenta oficial: am programat filme în limba română seara, iar sălile nu erau doar pe jumătate goale — unele erau complet goale”, a declarat managerul operatorului, Cristian Adronachi.

Astfel, cinematografele consideră că anume spectatorul formează oferta, alegând limba filmului. La Centrul Național al Cinematografiei, dimpotrivă, se arată că și oferta poate influența treptat cererea.