theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
11 Noiembrie 2026, 09:14
7 136
Copiază linkul
Link copiat

70% dintre posturile de judecător sunt vacante la Curțile de Apel

În sistemul judiciar al Republicii Moldova lipsesc circa 160 de judecători. Acest lucru afectează direct termenele de examinare a cauzelor și accesul cetățenilor la justiție.

70% dintre posturile de judecător sunt vacante la Curțile de Apel.
70% dintre posturile de judecător sunt vacante la Curțile de Apel.

Cea mai dificilă situație s-a creat în curțile de apel, unde sunt vacante circa 70% dintre funcții.

Problema nu constă doar în plecarea judecătorilor din sistem, ci și în dificultățile de atragere a noilor cadre. Deși în 2025 Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a organizat peste 35 de concursuri, multe funcții au rămas neocupate. Un interes redus se observă și pentru posturile vacante de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), deși la acestea pot candida nu doar judecătorii în funcție, ci și alți juriști, scrie moldova1.md.

Despre acest lucru a vorbit președintele CSM, Sergiu Caraman, în cadrul emisiunii Pe Față de la postul Moldova 1.

„În prezent, în întregul sistem judecătoresc avem circa 160 de funcții vacante. Este vorba despre lipsa judecătorilor la toate nivelurile. (...) Cea mai mare problemă se atestă în instanțele de apel, unde, din păcate, circa 70% dintre funcții sunt vacante. Adică sunt ocupate doar 30%”, a declarat Caraman.

Deficitul de cadre sporește volumul de muncă al judecătorilor care continuă să activeze. În curțile de apel, unui judecător îi revin peste 1.000 de dosare. Acest lucru îngreunează examinarea cauzelor acumulate și mărește timpul de așteptare pentru hotărârile judecătorești.

Pentru a face profesia mai atractivă, autoritățile caută posibile soluții. Potrivit președintelui CSM, pe lângă Ministerul Justiției a fost creat un grup de lucru care analizează situația judecătorilor și procurorilor.

„Cred că există un ansamblu de factori din cauza cărora profesia de judecător este astăzi neatractivă. În primul rând, este vorba despre garanțiile de care beneficiază judecătorii. În al doilea rând, despre volumul de muncă din instanțele judecătorești. În al treilea rând, despre condițiile în care lucrează judecătorii. Și, în al patrulea rând, despre imaginea justiției în societate”, a explicat Caraman.

Un judecător aflat la început de carieră primește circa 25 de mii de lei pe lună. Totodată, salariul magistraților care au trecut evaluarea externă a integrității (vetting) este cu aproximativ 4.000 de lei mai mare decât cel al celor care încă nu au trecut prin această procedură.

„Avem judecători care au trecut procedura de vetting și judecători care încă nu sunt subiecți ai acesteia și deocamdată nu au trecut această evaluare. Diferența salarială dintre prima și a doua categorie constituie circa 4.000 de lei. (...) Nu este vorba despre o majorare de două ori mai mare”, a precizat președintele CSM.

La Curtea Supremă de Justiție, în urma concursurilor organizate din 2023, sunt ocupate 12 din cele 20 de funcții de judecător. Alți doi candidați au fost selectați și propuși președintelui Republicii Moldova pentru numire. Dacă aceste candidaturi vor fi aprobate, numărul judecătorilor CSJ va crește la 14.

Potrivit lui Caraman, după ocuparea a peste 11 funcții, Plenul CSJ și-a putut relua activitatea, inclusiv în ceea ce privește unificarea practicii judiciare.

Totuși, completarea integrală a componenței instanței nu este posibilă deocamdată. Numărul candidaților la funcțiile vacante este mic. În plus, fiecare candidat trebuie să treacă evaluarea externă înainte de a participa la selecția organizată de CSM.

Din acest motiv, Caraman se îndoiește că evaluarea tuturor candidaților rămași va putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2026, așa cum prevede legea.

Din 2023, 158 de judecători au părăsit sistemul judecătoresc. Totodată, magistrații care nu trec vettingul riscă să fie eliberați din funcție, să piardă dreptul la pensia specială și să li se interzică ocuparea anumitor funcții timp de șapte ani. Dacă în urma verificării sunt depistate suspiciuni privind averea nejustificată sau alte încălcări, Comisia poate sesiza organele competente, inclusiv Autoritatea Națională de Integritate.

În pofida dificultăților, conducerea CSM consideră că, în ultimii trei ani, reforma justiției a dus la schimbări semnificative. Totodată, rezultatele acesteia nu justifică încă toate așteptările cetățenilor.

Printre problemele nerezolvate rămâne starea clădirilor instanțelor. De exemplu, Judecătoria Cahul continuă să activeze într-o fostă tipografie, a cărei clădire este considerată nepotrivită pentru înfăptuirea justiției.

Reforma justiției rămâne una dintre prioritățile procesului de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană. În raportul privind extinderea UE, publicat la 4 noiembrie, Comisia Europeană menționează că verificarea externă a integrității magistraților a dus la un număr mare de demisii, în timp ce majoritatea funcțiilor vacante au rămas neocupate. Deficitul de judecători la Curtea Supremă de Justiție și la curțile de apel, potrivit documentului, împiedică sistemul să facă față dosarelor acumulate.

Totodată, Comisia Europeană recunoaște progresele Moldovei în consolidarea statului de drept și indică necesitatea continuării reformelor. De acestea depinde în mare măsură avansarea negocierilor de aderare la UE. Autoritățile de la Chișinău speră să finalizeze negocierile până la începutul anului 2028. La Bruxelles, acest termen este calificat drept ambițios, dar realizabil.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?