Nivelul apei în Nistru a scăzut la un nivel record
Nivelul apei din rezervorul Nistru a scăzut la 114 metri deasupra nivelului mării și continuă să scadă.

Ecologistul Ilia Trombițchi a declarat că acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această dată în întreaga istorie a observațiilor.
Debitului de apă din Carpați către rezervorul de acumulare a rămas sub 30 de metri cubi pe secundă de câteva zile. În același timp, din rezervorul de acumulare de la Nistru continuă să fie eliberate aproximativ 100 de metri cubi de apă pe secundă în aval. Dacă situația nu se schimbă, acest volum ar putea fi redus, ceea ce va afecta direct Nistrul de Jos și Moldova, scrie rupor.md.
„Criticitatea acestei situații depinde de faptul dacă vor fi precipitații în Carpați sau nu. Deocamdată este greu de spus. Dar această scădere a nivelului poate, mai devreme sau mai târziu, să impună reducerea debitului în Nistrul de Jos. Iar acest lucru este în sine critic, pentru că și 100 de metri cubi pe secundă este puțin. Este ceea ce se eliberează practic tot anul”, a spus Trombițchi.
Ecologistul explică că problema nu este doar că apa devine mai puțină. La debit redus, Nistrul se autocurăță mai greu, iar concentrația poluanților crește, deoarece în râu continuă să ajungă aproximativ același volum de ape uzate și alți poluanți.
„Acest lucru va afecta starea ecosistemului și capacitatea de autocurățare a râului. Deoarece apa este puțină și în ea pătrunde aceeași cantitate de poluanți, în mod natural va crește concentrația diferiților poluanți, precum și a virusurilor, bacteriilor, fungilor, potențial periculoși pentru om. De aceea trebuie să fim precauți la îmbăiere și să nu luăm apă în gură”, a avertizat el.
Potrivit lui Trombițchi, Nistrul este important nu doar pentru ecosistem, ci și pentru alimentarea cu apă. De râu depind Chișinăul și o parte semnificativă a malului drept al țării. Dacă apa va scădea și mai mult, autoritățile vor trebui să caute din timp soluții pentru a asigura populația cu apă.
„Autoritățile ar trebui să se gândească ce vor face dacă apa va deveni prea puțină. Unele măsuri sunt deja luate pentru a asigura Chișinăul cu apă chiar și la debit redus al Nistrului. Dar, în principiu, este rău, pentru că asta provoacă modificări ale nivelului apelor subterane de-a lungul Nistrului și agravează starea și cantitatea apelor arteziene”, a spus Trombițchi.
Ecologistul consideră că problema poate deveni pe termen lung, deoarece este legată nu doar de vremea actuală, ci și de schimbările climatice. Potrivit lui, chiar și după ploi, apa se reține mai greu în bazinul râului.
„Trebuie să fim mai exigenți cu Ucraina, pentru ca pădurile din Carpați să se refacă mai rapid și să nu fie tăiate. Iar din partea noastră trebuie să ne gândim și la pădurile noastre, astfel încât, în ciuda schimbărilor climatice, pădurile să se refacă. Pădurile trebuie să fie de calitate, pentru a reține apa care cade sub formă de precipitații. Am avut ploi bune, dar din cauza numărului mic de păduri, reținerea acestei umidități a fost în mare parte imposibilă”, a declarat Trombițchi.


