CNMC, despre menținerea stării de urgență: Va permite eliminarea posibilelor defecțiuni

Reprezentanții instituției menționează că criza nu poate fi privită ca un episod izolat, legat de linia aeriană de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, ci ca o serie de șocuri externe care au cerut un răspuns consecvent, hotărât și strategic orientat spre protejarea cetățenilor.

Încă de la începutul lunii martie 2026, indicatorii de risc au semnalat primele disfuncționalități în sistemul de aprovizionare a țării cu combustibil. Prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2026 a fost instituit regimul de pregătire sporită în sectorul energetic.

În această etapă, obiectivul principal a fost monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru un posibil deficit. S-a remarcat cum perturbările din Strâmtoarea Ormuz — arteră prin care trece 20% din petrolul mondial și 25–30% din gazul lichefiat — au început să provoace un val de șocuri pe cotațiile internaționale. În paralel, situația regională a fost complicată de efectuarea lucrărilor de mentenanță la rafinăriile din România — principala sursă de import pentru Moldova, care acoperă 78% din importul de motorină și 99% din importul de benzină, ceea ce a limitat drastic volumele disponibile pentru achiziții.

În ciuda instituirii stării de alertă, posibilitățile mecanismului erau doar administrative. Statul nu avea dreptul legal să intervină în mecanismul de calcul al prețurilor la combustibil; să ofere excepții din Codul Urbanistic pentru proiectele de energie verde; să protejeze furnizorii de energie de blocarea conturilor sau să efectueze achiziții urgente.

Potrivit informațiilor, la momentul instituirii stării de urgență, situația în țară era deja critică. Evenimentele globale și presiunile regionale au transformat punctele vulnerabile într-o fază acută a crizei. Mecanismul de calcul al prețului la motorină, bazat pe media pe 14 zile, a devenit un obstacol: importatorilor nu le convenea să aducă combustibil pe care statul îi obliga să-l vândă la cotații vechi. Problema nu era prețul final, ci însăși existența combustibilului la stațiile PECO. Piața era aproape blocată, iar instrumentele administrative ale stării de alertă nu mai puteau asigura disponibilitatea combustibilului.

În acest context, momentul de cotitură a venit pe 23 martie 2026, când atacurile rusești asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care de obicei acoperea 60–70% din necesarul de energie electrică al țării. Fluxurile de aprovizionare din România au scăzut brusc la 0 MW, creând un deficit de aproximativ 350–400 MW pe oră.

Starea de urgență a fost declarată prin Hotărârea Parlamentului nr. 38/2026, ceea ce a permis activarea unor pârghii suplimentare. Mecanismul a fost folosit în două direcții cheie: în sectorul energetic — pentru menținerea aprovizionării, și în sectorul produselor petroliere — pentru trecerea de la deficit la stabilizare.

În sectorul energetic, starea de urgență a permis efectuarea lucrărilor de reparație în termene record. Întreprinderii de stat „Moldelectrica” i s-a permis să efectueze achiziții prin negocieri directe. Colaborarea cu operatori din Ucraina, România și alte țări europene s-a dovedit eficientă: linia a fost restabilită pe 28 martie 2026 — la 5 zile după avarie.

De asemenea, a fost oferită posibilitatea ocolirii Codului Urbanistic la instalarea sistemelor de stocare și echilibrare a energiei fără permise birocratice. Aceasta a redus termenele de implementare a proiectelor de energie verde. În același timp, a fost introdus un plan de reducere a consumului, care a permis diminuarea consumului național cu aproximativ 3% și economisirea resurselor în orele de vârf.

În sectorul produselor petroliere, eficiența măsurilor a fost cea mai vizibilă pentru cetățeni. Dacă pe 26 martie 182 de stații PECO raportau lipsa motorinei, după introducerea măsurilor de stabilizare numărul acestora a scăzut la 41 (6,9% din total). Măsurile au inclus reducerea perioadei de calcul a prețului de la 14 la 7 zile, ceea ce a permis importatorilor să echilibreze costurile reale de achiziție și să reia livrările. Revenirea la 14 zile ar paraliza din nou importul în condițiile volatilității ridicate a pieței. În cazul scăderii prețurilor mondiale — cum a fost după anunțul armistițiului în Orientul Mijlociu — perioada de 7 zile va permite reflectarea mai rapidă a reducerilor de preț la stațiile PECO.

În privința SRL „Lukoil-Moldova” a fost permisă deblocarea fondurilor existente, exclusiv pentru achiziția de combustibil și livrările pe piața internă. Rezultatul a fost imediat: stocurile au crescut de la 125 tone la peste 712 tone, iar vânzările zilnice — de la 17.000 litri la peste 241.000 litri.

Au fost luate măsuri împotriva panicii, inclusiv limitarea vânzării în canistre la 20 de litri. Aceasta a oprit acumularea impulsivă și a stabilizat consumul la nivelul normal de 1.500 tone pe zi.

Unul dintre prioritățile cheie a fost protejarea sectorului agricol, având în vedere coincidența crizei cu etapele critice ale lucrărilor sezoniere în câmp. Securitatea energetică este direct legată de cea alimentară. De aceea autoritățile au monitorizat constant rezervele de motorină destinate agricultorilor pentru a identifica și preveni la timp riscurile de deficit.

În ciuda restabilirii liniei, riscurile în sectorul energetic persistă. Perioada sărbătorilor pascale presupune mobilitate maximă a populației și creșterea consumului de combustibil, inclusiv la trecerea frontierei. O eventuală oprire a CET-ului ar reduce capacitatea de cogenerare cu 200–220 MW. În aprilie este așteptată reluarea activității întreprinderilor la capacitate maximă, ceea ce va crește și mai mult cererea. Având rezerve suficiente pentru 6–7 zile, există riscul reducerii lor treptate.

Menținerea stării de urgență pe perioada sărbătorilor pascale este considerată de autorități o măsură proporțională și strategic justificată, care oferă Guvernului instrumentele necesare pentru prevenirea disfuncționalităților în condițiile unei vulnerabilități potențiale.

Această decizie este determinată de necesitatea unui răspuns rapid la ansamblul factorilor externi, care evoluează și se suprapun cu efect de cascadă. Printre aceștia se numără instabilitatea ridicată din Orientul Mijlociu, unde perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă să exercite presiuni asupra fluxurilor globale de petrol și gaze. În ciuda scăderii prețurilor după încetarea focului, rapoartele internaționale arată că în săptămânile următoare costurile și volumele livrărilor vor depinde de reluarea tranzitului maritim și deschiderea coridoarelor de navigație.

În paralel, se lucrează cu deputații la modificări legislative care prevăd control parlamentar asupra stării de urgență și gestionării crizelor. Se ia în considerare și posibilitatea revizuirii duratei regimului de alertă pentru a permite o durată mai flexibilă și un set extins de măsuri pentru un răspuns rapid și eficient în viitor.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.