Plîngău, despre sporurile de la întreprinderile de stat: Unii nu primesc un asemenea salariu într-un an

Salarii și sporuri nejustificate, terenuri și clădiri neînregistrate, precum și întreprinderi de stat care se află de ani de zile în stare de insolvabilitate. Acestea sunt doar câteva dintre problemele identificate de comisia parlamentară care verifică activitatea întreprinderilor de stat.

Deputații propun efectuarea inventarierii bunurilor de stat, închiderea întreprinderilor nerentabile și stabilirea unor reguli mai stricte pentru acordarea bonusurilor și numirea conducătorilor.

Președintele Comisiei Parlamentare de Anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, Dinu Plîngău, recunoaște că una dintre principalele probleme este legată de bonusuri, prime și alte plăți suplimentare.

„Dacă salariul constituie circa 60.000 de lei, înmulțiți-l cu trei-patru bonusuri și veți vedea o diferență atât de mare, încât unii oameni nu primesc un asemenea salariu într-un an întreg", a declarat Plîngău.

O problemă separată o reprezintă întreprinderile aflate în stare de insolvabilitate. Unele rămân în această situație ani la rând, iar statul continuă să suporte cheltuielile aferente.

„Atât timp cât întreprinderea se află în stare de insolvabilitate, aceasta achită serviciile administratorului, al cărui salariu constituie între 16 și 32 de mii de lei. Cu alte cuvinte, vorbim despre risipă. Dacă o companie, ca în multe cazuri, se află în această stare timp de 15–20 de ani, calculați câți bani pierdem din cauza acestei situații", a menționat președintele comisiei, Plîngău.

Există dificultăți și în ceea ce privește bunurile de stat. Din cele 515 întreprinderi de stat, 323 nu mai au fondator. Acestea continuă să existe în acte, însă, de fapt, nimeni nu le gestionează. Unele au terenuri, clădiri și alte bunuri care, totodată, nu au fost inventariate.

Comisia intenționează să propună măsuri pentru eficientizarea activității întreprinderilor de stat. Printre acestea se numără închiderea companiilor care există doar pe hârtie și verificarea tuturor terenurilor și clădirilor ce aparțin statului.

Este necesară și mai multă transparență din partea conducătorilor, inclusiv prin declararea averilor și veniturilor. Dacă vor apărea suspiciuni privind acțiuni ilegale, comisia va solicita informații de la organele de drept și va continua verificările.

Comisia a fost creată în iulie 2026, după scandalul din jurul MoldATSA. La începutul lunii octombrie, aceasta își va încheia activitatea și va prezenta raportul final.