Parlamentul a aprobat programul de combatere a spălării banilor până în 2030

Proiectul de hotărâre a fost susținut de 64 de deputați.

Documentul elaborat de Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor stabilește direcțiile de dezvoltare a sistemului național în contextul armonizării legislației naționale cu standardele UE, informează logos-press.md.

Programul se concentrează pe trei priorități cheie. Prima vizează consolidarea politicii de stat și cooperarea interinstituțională, atât la nivel național, cât și internațional. A doua urmărește reducerea riscurilor de legalizare a veniturilor obținute prin infracțiuni sau a fondurilor destinate finanțării terorismului. A treia prioritate are ca scop creșterea eficienței în identificarea, investigarea și sancționarea infracțiunilor legate de spălarea banilor, finanțarea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă.

Puncte slabe

Autorii documentului constată că principalele deficiențe ale sistemului actual sunt ponderea ridicată a plăților în numerar în economie, creșterea numărului de clienți nerezidenți și a tranzacțiilor transfrontaliere, precum și supravegherea insuficientă a subiecților raportați. Alte puncte slabe includ calitatea neuniformă a raportărilor privind operațiunile suspecte, numărul redus de condamnări pentru spălare de bani și performanțele modeste în confiscarea activelor infracționale.

În consecință, un capitol separat este dedicat creșterii transparenței datelor despre beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice și facilitării accesului autorităților la aceste informații. Programul vizează, de asemenea, întărirea supravegherii asupra subiecților raportați și aplicarea mai eficientă a sancțiunilor financiare, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv înghețarea rapidă a fondurilor persoanelor și organizațiilor incluse în listele de sancțiuni.

După cum a menționat Lilian Carp, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a prezentat documentul în Parlament, noul program se bazează pe rezultatele strategiilor anterioare, evită dublarea măsurilor și urmărește o corelare clară între evaluarea riscurilor, prioritățile de reacție și responsabilitățile instituțiilor de profil.