Deșeurile periculoase ale Uzinei Metalurgice din Rîbnița sunt depozitate sub cerul liber la Chișinău

Analizele au depistat prezența mai multor metale grele, inclusiv plumb. Specialiștii avertizează că aceste materiale pot polua aerul, solul și apele subterane. Deșeurile aparțin unei companii private controlate de omul de afaceri Arcadie Vicol, care anterior a fost audiat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în cadrul unui alt dosar de interes public, scrie stiri.md cu referire la zdg.md

Potrivit investigației Zdg.md, deșeurile sunt depozitate în grămezi de câțiva metri înălțime pe strada Industrială, pe un teren privat, și pe strada Muncești, pe un teritoriu aflat în gestiunea Căii Ferate din Moldova (CFM). Se presupune că este vorba despre praf de oțelărie, format în urma prelucrării fierului vechi. Acesta conține zinc, plumb, clor și alte elemente chimice. Depozitarea unor astfel de deșeuri în aer liber ridică întrebări privind respectarea normelor de mediu.

Concentrația zincului depășește 50%, iar cea a plumbului — 6,6%

Două locuri de depozitare au fost descoperite de Alexandru Rotaru, antreprenor în domeniul metalurgic și proprietar al companiei românești Metary SRL.

El a prelevat probe de pe teritoriul aflat în gestiunea CFM și le-a transmis spre examinare, inclusiv la laborator. Rezultatele au arătat o concentrație de zinc de peste 50%, precum și prezența plumbului — un metal greu toxic.

Rotaru susține că materialul reprezintă praf format în procesul de purificare a gazelor din cuptoarele metalurgice și provine de la Uzina Metalurgică din Rîbnița.

„Chiar și materialul standard de acest tip este clasificat atât de Uniunea Europeană, cât și de Republica Moldova drept deșeu periculos”, a declarat el.

Specialistul a subliniat că astfel de materiale trebuie păstrate în încăperi închise, în condiții care exclud răspândirea particulelor în aer.

Ulterior, analizele efectuate de laboratorul Serviciului Vamal pe probele colectate de pe strada Industrială au confirmat prezența mai multor elemente chimice, inclusiv zinc, fier, plumb, clor, calciu, mangan, siliciu, cupru, crom și nichel.

Potrivit datelor obținute de jurnaliștii Zdg.md, concentrația plumbului în materialul analizat constituie 6,6%, iar cea a clorului — 5,2%.

Directorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), Dorin Poverjuc, a confirmat că instituția a primit rezultatele analizelor de laborator ale Serviciului Vamal.

Potrivit concluziilor invocate de acesta, materialul nu prezintă pericol radiologic, iar conținutul ridicat de zinc îl face potrivit pentru extragerea industrială a acestui metal. Totuși, compoziția chimică și proprietățile fizice ale deșeurilor creează riscuri în cazul depozitării necorespunzătoare.

„Materialul prezintă pericol din cauza complexității compoziției sale chimice și a capacității de a se mărunți ușor”, se menționează în concluzia laboratorului.

Specialiștii avertizează că granulele se pot transforma treptat în praf, care poate fi purtat și răspândit de vânt în atmosferă. Totodată, precipitațiile pot contribui la pătrunderea substanțelor poluante în sol și în apele freatice.

În pofida acestui fapt, șeful IPM a declarat că, până la finalizarea verificării, instituția nu a identificat motive pentru a avertiza populația despre un posibil impact asupra sănătății.

Inspectoratul a solicitat, de asemenea, opinia autorităților de sănătate publică.

Verificarea autorităților a început după o sesizare a unui cetățean

Potrivit investigației, autoritățile de mediu au reacționat după ce Alexandru Rotaru a comunicat despre prezența deșeurilor.

La 24 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că a primit informația despre sesizare și a dispus efectuarea unei verificări.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului a comunicat că verificările au început la 23 septembrie. Totuși, între instituțiile implicate au apărut neconcordanțe privind data solicitării de prelevare a probelor.

Reprezentanții IPM susțineau că au apelat la laborator pe 23 septembrie, în timp ce Direcția de Meteorologie și Monitorizare a Mediului a precizat că solicitarea a parvenit abia pe 28 septembrie.

Mai mult, verificarea inițială viza doar deșeurile de pe strada Industrială. Inspectoratul a explicat că nu deținea informații despre materialele depozitate pe strada Muncești, deși autorul sesizării susține că a indicat ambele locuri.

Instituția a comunicat că intenționează să efectueze o verificare și pe teritoriul aflat în gestiunea CFM.

La data de 15 octombrie, verificarea încă nu fusese finalizată, iar autoritățile așteptau rezultatele analizelor suplimentare pentru a determina eventualele măsuri și prejudiciul cauzat mediului.

Compania care a transportat deșeurile este controlată de Arcadie Vicol

Potrivit jurnaliștilor, deșeurile din ambele locuri aparțin companiei Arvi Invest SRL, al cărei proprietar este omul de afaceri Arcadie Vicol.

Anterior, numele său a apărut în spațiul public în legătură cu acordul încheiat în ianuarie 2025 între o altă companie care îi aparține, Natural Gaz DC, și „Tiraspoltransgaz” privind livrările de gaze naturale în regiunea transnistreană.

În legătură cu acest acord, Vicol a fost audiat la Serviciul de Informații și Securitate. La acea vreme, presa relata despre suspiciuni de trădare de stat.

Anterior, antreprenorul a ocupat funcția de director comercial la Metalferos, precum și funcții de conducere la Calea Ferată din Moldova și la „Chișinău-gaz”.

Potrivit investigației, Arvi Invest dispune de autorizație de mediu pentru gestionarea mai multor categorii de deșeuri, inclusiv a celor generate în procesele metalurgice și în urma purificării gazelor, care pot conține substanțe periculoase. Autorizația a fost eliberată în 2024 și este valabilă până în 2029.

Pe site-ul său, compania comunică faptul că operează în Chișinău o întreprindere specializată în producerea oxidului de zinc și utilizează sisteme de filtrare conforme cu cerințele naționale de mediu.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului a precizat că materialele de pe strada Industrială au fost depozitate pentru utilizare în procesul tehnologic al companiei.

Jurnaliștii l-au contactat pe Arcadie Vicol, însă acesta a refuzat să ofere explicații la telefon și a solicitat ca întrebările să-i fie transmise în scris.

Zdg.md a expediat întrebările la 15 octombrie, însă până la publicarea investigației, la 22 octombrie, compania nu a oferit răspunsuri pe fond, solicitând timp suplimentar.

Calea Ferată din Moldova nu a explicat nici ea, până la publicarea materialului, în ce condiții a fost permisă depozitarea deșeurilor pe teritoriul aflat în gestiunea sa.

Ecologist: Depozitarea în aer liber poate încălca legislația

Expertul ecologic Vladimir Garaba consideră că deșeurile trebuiau păstrate în încăperi izolate, care să excludă contactul direct cu aerul și precipitațiile.

„Simplul fapt că ele sunt păstrate în aer liber, după părerea mea, reprezintă de asemenea o încălcare”, a declarat expertul.

El a precizat că, pentru a determina impactul real asupra mediului și sănătății oamenilor, este necesară examinarea solului, apei și a teritoriilor adiacente locurilor de depozitare, nu doar a materialelor propriu-zise.

Uzina Metalurgică din Rîbnița a rămas fără autorizație pentru gestionarea deșeurilor

Investigația a mai arătat că, din 20 octombrie, Uzina Metalurgică din Rîbnița nu mai dispune de autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor, deoarece termenul de valabilitate al acesteia nu a fost prelungit.

Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belicei, a explicat că întreprinderea trebuie să obțină o autorizație integrată de mediu, pentru emiterea căreia este necesară, printre altele, o verificare fizică la fața locului, efectuată de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Totuși, potrivit funcționarului, decizia privind eliberarea unei noi autorizații nu va depinde de rezultatele verificării deșeurilor depozitate la Chișinău.

Belicei a precizat că responsabilitatea pentru gestionarea acestor materiale îi revine companiei care le-a recepționat.

„Verificarea a fost inițiată în privința agentului economic care a introdus materialele, respectiv el poartă și responsabilitatea. Dacă vinovăția sa va fi stabilită, acesta va fi sancționat”, a declarat directorul Agenției de Mediu.

Ulterior, el a explicat că este vorba despre compania care a cumpărat și a transportat materialele pentru prelucrare sau revânzare, deoarece deplasarea acestora din regiunea transnistreană nu constituie un import dintr-un alt stat.

Un alt aspect identificat de investigația jurnalistică se referă la condițiile în care Uzina Metalurgică din Rîbnița a obținut autorizațiile de mediu.

În răspunsul său, Agenția de Mediu a confirmat că praful de oțelărie reprezintă un deșeu periculos cu un conținut ridicat de metale grele.

Instituția a precizat că autorizația întreprinderii privind emisiile stabilește limite anuale pentru masa totală a substanțelor poluante, dar nu prevede concentrații-limită în miligrame pe metru cub normal. Acest lucru îngreunează compararea directă cu standardele europene.

În plus, autorizația pentru gestionarea deșeurilor nu stabilea restricții cantitative privind conținutul de impurități nemetalice în materia primă utilizată de întreprindere.

În ceea ce privește emisiile în atmosferă, documentele prevedeau o limită anuală de 24 de tone de funingine, însă nu stabileau restricții separate pentru dioxine și furani — substanțe toxice pentru care legislația națională nu prevede în prezent norme similare în sectorul metalurgic.

Agenția de Mediu a comunicat că intenționează să revizuiască formatul autorizațiilor și să examineze posibilitatea introducerii unor parametri suplimentari, pentru a le apropia de standardele Uniunii Europene.