Inculpații în dosarul de escrocherie de la Agenția Rezerve Materiale a MAI au fost achitați

Sentința a fost pronunțată pe 20 august 2026 de judecătoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Olga Bejenari. Instanța a constatat că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, relatează zdg.md.

În dosar au figurat Ion Nicifor Ioncu, șeful Direcției Administrare Rezerve de Stat, Nicolai Seminahin, director adjunct al Agenției Rezerve Materiale, Roman Dovbenko și Veaceslav Iurcu, specialiști principali ai Direcției Rezerve Materiale de Stat, precum și trei reprezentanți ai companiei SC Kass Expo International Corp SRL: directorul comercial Ruslan Alass, administratoarea Elena Țugulea și managerul de transport Ion Sorocean.

Dosarul a pornit de la o licitație organizată în 2023 de Agenția Rezerve Materiale pentru achiziționarea de tablă cutată. Valoarea estimată inițială era de 3 milioane 187,5 mii de lei. La procedură au participat companiile Bravo Profil SRL, Kass Expo International Corp SRL, Piramidgrup SRL și Power Logistics SRL.

Inițial, câștigătoare a fost declarată Bravo Profil, cu o ofertă de 3 milioane 675 de mii de lei pentru 25 de mii de metri pătrați de tablă cutată. Totuși, Kass Expo a contestat rezultatul, iar ulterior Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia.

Ulterior, câștigătoare a fost declarată Kass Expo International Corp SRL, care urma să livreze 25 de mii de metri pătrați de tablă cutată pentru 3 milioane 712,5 mii de lei, cu TVA inclus.

Potrivit acuzării, în perioada 14-19 septembrie 2023, reprezentanții Agenției Rezerve Materiale din cadrul MAI au vizitat depozitul companiei din satul Ratuș, raionul Criuleni. Totuși, procurorii susțineau că verificarea a fost una formală. Potrivit acuzării, funcționarii și reprezentanții companiei știau că marfa nu corespundea cerințelor tehnice, dar au continuat procedura de achiziție.

Procurorii mai susțineau că persoanele vizate în dosar cunoșteau despre lipsa din depozit a mărfii care corespundea cerințelor, iar directoarea Agenției Rezerve Materiale, Marina Lisîi, a fost indusă în eroare la semnarea contractului.

Conform contractului, grosimea tablei cutate trebuia să fie de cel puțin 0,45 mm, conținutul de zinc — de cel puțin 175 de grame pe metru pătrat, iar marfa urma să corespundă și altor cerințe tehnice.

La 29 noiembrie 2023 a fost semnat actul de recepționare a mărfii, după care companiei i-au fost transferate 3 milioane 712,5 mii de lei.

Procurorii au solicitat condamnarea lui Veaceslav Iurcu, Roman Dovbenko și Ion Sorocean la câte opt ani de închisoare, iar a lui Nicolai Seminahin, Nicifor Ioncu, Elena Țugulea și Ruslan Alass — la câte zece ani.

Avocat: „În cel mai bun caz, este un litigiu civil”

Avocatul șefului Direcției Administrare Rezerve de Stat, Nicifor Ioncu, Ion Mazur, a declarat că acest dosar nu este unul penal și că, în cel mai bun caz, reprezintă un litigiu civil apărut din executarea contractului.

La rândul său, directorul adjunct al Agenției Rezerve Materiale, Nicolai Seminahin, care în 2025 a fost găsit vinovat de abuz de serviciu pentru utilizarea automobilului de serviciu în scopuri personale, a negat existența unei înțelegeri prealabile. El a susținut că directoarea Agenției a fost informată despre marfa recepționată.

Seminahin a mai declarat că statului nu i-a fost cauzat niciun prejudiciu, deoarece furnizorul era obligat să înlocuiască tabla cutată neconformă și să achite penalități. În opinia sa, cazul trebuia examinat în cadrul raporturilor civile sau contractuale.

Potrivit acestuia, între Agenția Rezerve Materiale și companie existau raporturi juridice civile, iar statul trebuia să-și apere de sine stătător drepturile pe cale civilă.

Instanța a mai dispus că suspendarea temporară a lui Nicolai Seminahin din funcția de director adjunct al Agenției Rezerve Materiale încetează automat după rămânerea definitivă a sentinței.

În decembrie 2025, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea de către Seminahin a regimului declarării averii și intereselor personale. Potrivit comunicatului, Seminahin nu a declarat corespunzător averea și interesele personale. În special, acesta a declarat pentru anul 2020 venituri din donații în valoare totală de 97 de mii de euro, o parte semnificativă fiind primită de la părinți.

Cei trei angajați ai companiei Kass Expo International Corp au declarat că nu cunoșteau detaliile licitației. Aceștia și-au negat vinovăția și au afirmat că nu și-au însușit bani.

Elena Țugulea a declarat că nu cunoștea caracteristicile tehnice ale tablei cutate și că, la momentul semnării contractului, nu știa dacă marfa se afla în depozit. Potrivit acesteia, nimeni nu i-a comunicat nimic în acest sens, iar documentele le semna doar la indicația lui Ruslan Berlinschi.

Declarații similare a făcut și Ruslan Alass, care a afirmat că activitatea companiei era gestionată de Ruslan Berlinschi. Ion Sorocean a comunicat că s-a angajat la Kass Expo abia la 1 noiembrie 2023 și nu cunoștea circumstanțele legate de licitație.

Judecătoare: „Acțiunile nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii”

După examinarea probelor, judecătoarea Olga Bejenari a ajuns la concluzia că procurorii nu au demonstrat existența unei intenții comune de a înșela statul.

Instanța a menționat că acuzarea nu a prezentat probe convingătoare și concordante că inculpații, de la începutul procedurii de achiziții publice, până la încheierea contractului sau după transferarea banilor, intenționau să inducă în eroare Agenția Rezerve Materiale și să intre ilegal în posesia mijloacelor achitate în baza contractului.

În opinia instanței, eventualele probleme privind corespunderea mărfii cu cerințele tehnice nu demonstrează prin ele însele comiterea escrocheriei.

„În aceste condiții, eventualele neconformități constatate după executarea contractului, în lipsa altor probe directe sau indirecte, nu sunt suficiente pentru a confirma existența intenției frauduloase”, se arată în sentință.

Astfel, toți cei șapte inculpați au fost achitați. Instanța a constatat că acțiunile lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de alin. (6) al art. 190 din Codul penal.

Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.