BNM și Procuratura au stabilit un nou antirecord în recuperarea miliardului
În prima jumătate a acestui an, cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) au încasat doar 14,2 milioane lei, de trei ori mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată date ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Astfel, dacă în primul trimestru al anului 2024 cele trei bănci au încasat mijloace bănești în sumă de 10,06 milioane lei, apoi în trimestrul doi – doar 4,16 milioane lei, potrivit mold-street.com.
Datele BNM arată că aceasta este cea mai mică sumă acumulată de cele trei bănci de la momentul retragerii pe 15 octombrie 2015 a licențelor și inițierea procedurii de lichidare silită.
Sumele acumulate nu ajung nici pentru salariul lichidatorului
În unele cazuri, sumele încasate în acest an nu sunt suficiente nici pentru a plăti salariul lichidatorului. De exemplu, în trimestrul II 2024, Unibank a acumulat doar 46.000 de lei, adică ceva mai mult de 15.000 lei pe lună, ceea ce nu este suficient nici pentru un sfert din salariul lichidatorului Iulian Ţurcan, dar mai sunt şi alte costuri.
Este adevărat că Iulian Ţurcan este lichidator şi la Banca Socială, care a reuşit să acumuleze câte un milion de lei pe lună în trimestrul II al acestui an.
Nici lichidatorul Băncii de Economii, Grigore Olaru, nu a reuşit să acumuleze sume mai mari – doar 2,57 milioane lei în decurs de şase luni sau câte aproximativ 429.000 lei pe lună.
Lichidator acuzat de Parlament
De notat că Grigore Olaru a reuşit să rămână în funcţie, chiar dacă a fost menţionat în mod special în cererea fracţiunii PAS de revocare din funcție a guvernatorului BNM Octavian Armaşu din decembrie 2023.
Astfel lichidatorul a fost acuzat de deputați că nu a atacat în apel decizia primei instanţe (din iunie 2021) de achitare a lui Veaceslav Platon, „fapt ce a creat riscul prejudicierii iminente a intereselor statului cu circa 1 miliard lei”.
Cu toate acestea, Banca Națională precizează că lichidatorii celor trei băncii „întreprind în continuare măsuri în vederea valorificării activelor”.
„Lichidatorii colaborează cu organele de anchetă și organele judiciare și continuă lucrul cu debitorii, scopul final fiind rambursarea creditelor contractate de la aceste bănci și achitarea creditelor de urgență acordate de BNM”, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale.
De fapt, nu este doar vina lichidatorilor că nu sunt acumulate mijloace financiare. Cu toate acestea, active lichide nici nu au mai rămas la cele trei bănci, iar multe din activele deţinute au fost vândute la preţuri reduse.
O mare parte de vină revine procurorilor, care deşi se laudă că au pus sechestre pe active de miliarde lei, acestea nu pot fi valorificate în lipsa unor decizii definitive ale instanţelor.
De notat că de la retragerea licențelor, în octombrie 2015, și până pe 30 iunie 2024, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au încasat mijloace bănești în sumă totală de 2,95 miliarde lei, dar au rambursat BNM – peste 2,84 miliarde lei.
În consecinţă, cele trei bănci mai au de rambursat Băncii Naţionale credite în valoare de 11,28 miliarde lei. Şi aceasta – la un deceniu de la descoperirea fraudei bancare.


