Impozitele pe bunurile imobile ar putea crește din 2027 din cauza aplicării noii valori de evaluare

Dacă nu va fi adoptată o decizie corespunzătoare, urmează să fie aplicată cota minimă prevăzută de lege, relatează IPN.

Modificările sunt conținute în amendamentele la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, care au primit avizul Guvernului.

Secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Corina Alexa, a explicat că modificările urmăresc să ofere cetățenilor o mai mare previzibilitate și să garanteze că autoritățile locale vor adopta anual decizii privind cotele impozitului pe bunurile imobiliare.

„Dacă autoritățile administrației publice locale nu vor adopta o decizie privind cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare, acestea vor fi obligate să aplice cota minimă — 0,05% din valoarea bunului imobil”, a declarat Corina Alexa.

Potrivit amendamentelor, dacă autoritatea reprezentativă locală nu va adopta o decizie corespunzătoare în termenul stabilit de legislație sau dacă această decizie va fi anulată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în următorul an fiscal vor fi aplicate cotele minime ale impozitului pe bunurile imobiliare.

De asemenea, valorile estimate ale bunurilor imobiliare, determinate în urma evaluării generale și reevaluării în scopuri fiscale, se preconizează a fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2027. De la aceeași dată, sistemul de impozitare bazat pe valoarea estimată urmează să fie extins asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor individuale și terenurilor aferente acestora din localitățile rurale.

Aplicarea noilor valori estimate poate duce la modificarea cuantumului impozitului plătit de proprietari. Totuși, în avizul Guvernului nu se precizează că impozitul va crește în mod egal pentru toate bunurile imobiliare și nu sunt indicate sume concrete ale posibilei majorări. Mărimea impozitului va depinde de baza impozabilă și de cota stabilită de autoritățile locale.

Guvernul nu susține propunerea potrivit căreia autoritățile locale ar putea stabili cote fără a ține cont de pragul minim prevăzut de Codul fiscal. Executivul își argumentează poziția prin faptul că menținerea cotei minime este necesară pentru a asigura venituri proprii previzibile ale bugetelor locale și pentru a preveni diferențele excesive ale sarcinii fiscale între localități.