Moldsilva propune reluarea vânătorii de cerbi din cauza numărului lor excesiv

Inițiativa a apărut în urma evaluării impactului acestor animale asupra pădurilor și terenurilor agricole din Codrii centrali. Propunerea a fost susținută în unanimitate de participanții la ședința tehnică desfășurată la 30 octombrie la sediul rezervației naturale «Codrii» din comuna Lozova, raionul Strășeni, transmite moldpres.md

Potrivit datelor prezentate la ședință, efectivul de cerbi cu pete de pe teritoriul Întreprinderii pentru Silvicultură și Vânătoare Strășeni și din rezervațiile naturale «Plaiul Fagului» și «Codrii» depășește nivelul optim de la 2,2 până la peste 9 ori. Norma ecologică recomandată de Institutul de Zoologie constituie cel mult 18–19 exemplare la 1 000 de hectare de habitat.

Reprezentantul Ministerului Mediului, șeful Serviciului Politici în Domeniul Cinegetic, Sergiu Portniacov, a prezentat rezultatele evaluării de control a efectivului de cerbi, realizată în conformitate cu Ordinul ministrului Mediului nr. 117/2026. Verificările au confirmat datele prezentate anterior de gestionarii fondurilor cinegetice.

Impactul animalelor asupra pădurilor este confirmat și de rezultatele inventarierii anuale a culturilor silvice. Peste 300 de hectare de plantații forestiere și suprafețe cu regenerare naturală a pădurii au avut de suferit în urma pășunatului cerbilor. Gradul de afectare este estimat la 70–95%.

Impactul negativ al populațiilor numeroase de cerbi se resimte și în agricultură. Primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, le-a comunicat participanților la ședință că administrația locală a primit mai multe plângeri din partea locuitorilor privind distrugerea culturilor agricole de către cerbi. Proprietarii de terenuri afectați au solicitat despăgubiri. Potrivit regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2024, persoanele afectate trebuie să depună o cerere scrisă la Ministerul Mediului.

Reprezentanții comunității științifice au explicat că fiecare ecosistem forestier poate susține doar un număr limitat de animale. Acest lucru depinde de disponibilitatea hranei, structura arboretelor și starea solului. Depășirea efectivului optim duce la consumarea puieților, lăstarilor și subarboretului, ceea ce împiedică regenerarea naturală a principalelor specii de arbori. În plus, concentrația mare de animale contribuie la compactarea solului și poate accelera uscarea arboretelor bătrâne.

Specialiștii au menționat că situația din Codrii centrali este agravată de prezența cerbului cu pete — specie originară din Extremul Orient. În această regiune, el nu are prădători naturali și se încrucișează cu cerbul nobil.

Datele prezentate la ședință arată că suprafața sectoarelor forestiere afectate din rezervația naturală «Codrii» a crescut de la 46,6 hectare, înregistrate în ianuarie 2025, la peste 60 de hectare în 2026. Totodată, gradul de afectare a ajuns la 70–80%.

În primul sector al rezervației, cu o suprafață de circa 2 500 de hectare, unde este concentrată populația de cerbi, a fost înregistrată uscarea masivă a arboretelor naturale autohtone. Acest fenomen este asociat cu compactarea solului și distrugerea subarboretului.

În urma discuțiilor, participanții au susținut în unanimitate anularea suspendării vânătorii și a măsurilor de reglementare a efectivului de cerbi în zonele în care populația acestora depășește nivelul optim. De asemenea, s-a propus stabilirea unor noi cote de recoltare a animalelor și de reglementare a efectivului acestora, calculate în baza rezultatelor evaluării de control.

Printre măsurile suplimentare au fost discutate recoltarea prioritară a cerbilor cu pete și a exemplarelor hibride, protejarea arboretelor tinere cu ajutorul gardurilor și altor mijloace, precum și amplasarea hranei suplimentare departe de plantațiile forestiere și terenurile agricole.

Agenția Moldsilva precizează că reglementarea efectivului de cerbi are drept scop reducerea populației acestora până la nivelul pe care ecosistemele forestiere îl pot susține și nu presupune organizarea vânătorii pe teritoriul rezervațiilor.

Decizia finală privind măsurile propuse urmează să fie luată de Ministerul Mediului, în calitate de autoritate care gestionează fondul cinegetic național.