Republica Moldova intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% până în 2035

Declarația a fost făcută de prim-ministrul Vasile Tofan la cea de-a 31-a Conferință a ONU privind schimbările climatice, desfășurată la Antalya (Turcia), transmite moldova1.md

În discursul său, șeful Guvernului a vorbit despre consecințele războiului din Ucraina și ale secetei asupra resurselor de apă ale Moldovei, precum și despre dezvoltarea energiei regenerabile și planurile de extindere a suprafețelor forestiere.

Drept exemplu al amenințărilor climatice și ecologice, Tofan a menționat poluarea Nistrului din martie 2026, când, după un atac rusesc asupra unei hidrocentrale din Ucraina, produse petroliere au ajuns în râu. Ca urmare, locuitorii raioanelor de nord ale Moldovei au fost dependenți timp de câteva zile de livrările de apă potabilă.

Prim-ministrul a mai menționat că, după câteva luni de secetă, nivelul principalului lac de acumulare situat în amonte pe Nistru a scăzut cu peste zece metri sub normă. Acest lucru a creat riscul unui deficit de apă pentru funcționarea stațiilor de pompare.

„Pentru o țară atât de mică precum Republica Moldova, consecințele războiului, ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului nu se opresc la granițele de stat. Răspunsul nostru la aceste provocări nu trebuie să se limiteze nici el la acestea”, a declarat Tofan.

Ponderea energiei regenerabile s-a apropiat de 30%

Șeful Guvernului a comunicat că, în ultimii șase ani, ponderea surselor regenerabile în producția de energie electrică din Moldova a crescut de la aproximativ 3% la aproape 30%.

Potrivit lui Tofan, dezvoltarea energiei solare și eoliene proprii are o importanță deosebită pentru independența energetică a țării.

El a mai anunțat planurile de construcție a unei noi linii electrice între Bălți și Suceava. Proiectul este realizat de o companie turcească. Se preconizează că linia va consolida conectarea Moldovei la piața europeană de energie electrică.

O altă direcție a politicii de stat este extinderea suprafețelor forestiere. În cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, autoritățile intenționează să planteze și să restabilească circa 145 de mii de hectare de pădure până în 2032.

Tofan a cerut majorarea finanțării climatice

Prim-ministrul a subliniat că Moldova nu poate face față de una singură consecințelor crizei climatice. El a îndemnat statele care dispun de resurse financiare mai mari și poartă responsabilitatea istorică pentru emisiile de gaze cu efect de seră să susțină mai activ inițiativele climatice.

Potrivit lui Tofan, în pofida contribuției nesemnificative a Moldovei la emisiile globale, fermierii, familiile și comunitățile locale resimt deja consecințele schimbărilor climatice.

„Finanțarea climatică trebuie să devină mai accesibilă și mai predictibilă, iar fondurile trebuie să ajungă în țările și comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele”, a declarat șeful Guvernului.

El a amintit, de asemenea, despre discursul președintei Maia Sandu la conferința COP29 de la Baku din 2024, unde aceasta a vorbit despre inechitatea climatică și cheltuielile suportate de statele cele mai vulnerabile.

Tofan a subliniat că Moldova va continua să investească resurse proprii în transformarea energetică, protecția pădurilor și adaptarea la schimbările climatice, însă sprijinul internațional rămâne necesar.