Moldova ar putea deveni parte a Centrului de Securitate Maritimă din Marea Neagră

Decizia anunțată de Comisia Europeană de a aloca 50 de milioane de euro pentru crearea Centrului de Securitate Maritimă în Marea Neagră este un pas necesar, care demonstrează disponibilitatea de a împărți responsabilitatea prin investiții comune, a scris pe Facebook fosta ministră de Externe a României, Oana Țoiu, relatează logos-pres.md cu referire la bta.bg.

Potrivit acesteia, acest rezultat a fost obținut în urma unei activități interinstituționale, coordonate cu partenerii bulgari, desfășurate în cadrul unor consultări permanente cu partenerii strategici și bazate pe concluziile formulate de experții europeni în timpul vizitelor de lucru anterioare.

Ce va reprezenta viitorul centru

Țoiu a explicat că centrul va fi alcătuit din două platforme complementare, care vor funcționa ca o structură unică. Sunt prevăzute un sistem comun de administrare și conducere operațională, statutul de persoană juridică de drept internațional, precum și o unitate permanentă de planificare și coordonare, din care vor face parte experți delegați de țările participante. Una dintre platforme va fi amplasată în orașul românesc Constanța, iar cealaltă — în Varna, Bulgaria.

Aceasta a menționat că atribuțiile centrului vor include monitorizarea securității maritime și asigurarea conștientizării situaționale, avertizarea timpurie privind amenințările, precum și protejarea infrastructurii maritime critice — porturi, cabluri submarine, conducte, instalații maritime și coridoare de transport. Totodată, activitatea centrului se va concentra pe sporirea rezilienței la amenințările hibride și cibernetice, dezvoltarea capacităților instituționale, evaluarea riscurilor pentru obiectivele civile și asigurarea securității mediului marin.

Cel mai periculos bazin acvatic din lume

Țoiu a subliniat că în Marea Neagră este înregistrat în prezent cel mai mare număr de decese în rândul marinarilor, ceea ce o face, de facto, cel mai periculos bazin acvatic din lume. Potrivit acesteia, acest lucru nu doar pune în pericol vieți omenești și siguranța investițiilor, ci influențează direct și prețurile alimentelor în alte regiuni ale planetei. Având în vedere caracterul global al acestor riscuri, ea a propus includerea chestiunii încetării focului în Marea Neagră — în scopul asigurării livrărilor de resurse energetice și alimente — pe agenda discuțiilor de la Abu Dhabi.

Potrivit Oanei Țoiu, vizita președintei Comisiei Europene avea drept scop să contribuie la pregătirea pozițiilor delegației europene, care ar putea participa la negocierile dintre Ucraina și Rusia — alături de eforturile de mediere anunțate de Statele Unite.

Aceasta a subliniat că menționarea Turciei în declarațiile oficiale era necesară, întrucât România, Bulgaria și Turcia și-au extins deja cooperarea — în special la recenta reuniune de la Ankara — pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră. Ea a mai menționat că funcționează deja un mecanism trilateral de măsuri antimină, care include coordonarea cu Ucraina.

Ce legătură are Moldova?

Țoiu a declarat că ar fi logic ca Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră (Black Sea Maritime Security Hub), creat pentru a completa măsurile de protecție civilă, să extindă treptat cooperarea, incluzând țări precum Republica Moldova, pentru care accesul la Marea Neagră și securitatea comerțului maritim au o importanță vitală.

Potrivit acesteia, după începerea activității depline, acest centru va deveni parte a unui ecosistem mai larg, care necesită acțiuni coordonate. Acesta va include: Mediul Comun de Schimb de Informații (CISE), asociat cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA); rețeaua de supraveghere maritimă MARSUR, elaborată în cadrul Agenției Europene de Apărare (EDA); sistemul românesc de supraveghere și control în Marea Neagră SCOMAR; agenția Frontex; Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN); Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA); Centrul European de Competențe în Domeniul Securității Cibernetice de la București, specializat în domeniile industriei, tehnologiei și cercetării, precum și structurile relevante ale NATO.

Fosta ministră de Externe a României a menționat că obiectivul final este crearea unei imagini regionale integrate, care să permită identificarea rapidă a riscurilor, asigurarea avertizării timpurii și susținerea procesului decizional al autorităților competente.

În postarea sa, Țoiu a amintit că, la 28 mai 2025, acest hub a fost inclus printre proiectele-emblemă în cadrul abordării strategice a UE pentru regiunea Mării Negre.

Se preconizează un proiect foarte amplu

De asemenea, ea a comunicat că România și Bulgaria au convenit și au semnat un memorandum comun, care stabilește principiile de funcționare a centrului și interacțiunea acestuia cu structurile UE și NATO în prima etapă de implementare. România a reușit să includă proiectul în lista direcțiilor prioritare de finanțare în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian. În plus, această inițiativă a fost inclusă printre obiectivele României în negocierile menite să majoreze finanțarea pentru țările „flancului estic” și să obțină sprijin în cadrul viitorului buget al UE — sarcină care a primit deja aprobarea Parlamentului European.

Potrivit Oanei Țoiu, pașii următori includ: aprobarea calendarului de lansare a centrului; numirea unui coordonator al grupului de lucru multidisciplinar pentru implementarea proiectului; crearea unei structuri juridice și a unui consiliu de administrare, din care vor face parte reprezentanți ai organizațiilor participante; formalizarea funcțiilor de coordonator național și director comun; precum și includerea contribuțiilor naționale ale României și Bulgariei în bugetele lor de stat pentru anul 2027.

Aceasta a adăugat că va continua activitatea de consolidare a dialogului cu Turcia, Comisia Europeană și acele state membre ale UE care au, de asemenea, propriile abordări strategice privind regiunea Mării Negre, în special cu Germania și Franța.