Migranții au dezvăluit cât se poate câștiga în Moldova — până la 25.000 de lei și bacșișuri

Unul dintre acești migranți este Abdulla Al Mamun, în vârstă de 25 de ani, din Bangladesh, care lucrează de doi ani la Chișinău, informează Europa Liberă.

Tânărul a venit în Moldova în căutarea unei vieți mai bune și acum muncește ca muncitor necalificat pe șantier. Locuiește împreună cu alți muncitori din Bangladesh într-un cămin al fostului cămin al Universității Agrare, care face parte acum din Universitatea Tehnică a Moldovei. În aceeași cameră cu el mai locuiesc încă trei persoane, iar bucătăria și baia sunt folosite în comun de câteva zeci de locatari.

Potrivit lui Abdulla, aproximativ jumătate din câștiguri le trimite familiei din țară. În Bangladesh i-au rămas părinții, fratele, două surori și soția, cu care s-a căsătorit deja lucrând în Moldova – în timpul unei scurte vizite acasă. El a povestit că a decis să caute un loc de muncă în străinătate după absolvirea colegiului, deoarece nu a reușit să intre la universitate.

Pentru a veni la Chișinău, bărbatul a cheltuit aproximativ 1.200 de euro pentru drum, încă 1.000 de euro pentru serviciile agențiilor de angajare, precum și taxe consulare și de viză. Pe parcursul vieții în Moldova a învățat puțin limba rusă și română pentru a comunica cu colegii. Din bucătăria locală îi place în special zeama, iar în timpul liber joacă fotbal cu conaționalii.

Vecinul său de cameră, Ohe Han, în vârstă de 24 de ani, locuiește în Moldova de mai puțin de un an și lucrează curier la o firmă de livrări. Potrivit lui, câștigă lunar aproximativ 25.000 de lei – cam de două ori mai mult decât ar putea în Bangladesh. Tânărul spune că este mulțumit de muncă și uneori primește bacșișuri de până la 100 de lei.

Majoritatea câștigurilor le trimite familiei, însă, spre deosebire de Abdulla, nu intenționează să se întoarcă acasă. Dimpotrivă, Ohe vrea să-și aducă rudele în Moldova și să rămână să locuiască aici. Potrivit lui, îi place țara și atitudinea localnicilor.

Conform datelor Inspectoratului General pentru Migrație, în Moldova peste 4.600 de cetățeni străini dețin permis de ședere valabil cu drept de muncă. Majoritatea sunt bărbați din Nepal, Bangladesh, India, Turcia și Uzbekistan.

Concentrarea principală a lucrătorilor străini este în Chișinău, Bălți, Cahul, precum și în Râșcani și Leova. În ultimii trei ani, numărul cererilor pentru permis de muncă a crescut anual cu aproximativ o mie.

Doar în 2025 autoritățile au înregistrat peste 6.100 de cereri pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activitate profesională. Peste 5.700 de solicitanți au primit permisiunea, iar în 453 de cazuri s-a refuzat.

Companiile de recrutare notează o creștere a cererii pentru lucrători străini. Aceștia sunt atrași cel mai des în construcții, agricultură, servicii de livrare, fabrici și întreprinderi de prelucrare.

Șefa uneia dintre companiile de recrutare, Elena Dabija, a declarat că a început cu doi lucrători străini în 2022, iar acum ajută la angajarea a circa 300 de persoane. Potrivit ei, străinii sunt mai dispuși să respecte disciplina muncii și să accepte ore suplimentare.

În agricultură, străinii sunt tot mai des angajați pentru munci sezoniere – cules de căpșuni, cireșe, caise, prune și struguri, precum și pentru muncă în sere.

Autoritățile recunosc că Moldova se confruntă cu un deficit serios de forță de muncă. Conform unui studiu al Ministerului Economiei, țării îi sunt necesari circa 300.000 de lucrători pentru a se apropia de nivelul minim de productivitate a muncii din Uniunea Europeană.

În același timp, ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, avertizează că importul masiv de forță de muncă necalificată poate avea și consecințe negative, deoarece nu contribuie la dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată.

Totodată, ministra Muncii, Natalia Plugaru, consideră că atragerea străinilor este un pas necesar pentru a acoperi deficitul de personal, mai ales în condițiile în care mulți localnici refuză muncile prost plătite.