Un metru cub de apă la Glodeni costă mai mult decât la Berlin

Totodată, ținând cont de salariul mediu și de puterea de cumpărare a cetățenilor moldoveni, facturile pentru aceste servicii sunt mai împovărătoare decât în multe țări din Europa de Vest, relatează Europa Liberă.

În țările europene, tariful pentru apă și canalizare variază între 3 și 7 euro, în timp ce în Ucraina acesta este de aproximativ 1,5 euro. În Moldova, media depășește ușor 2 euro, însă în unele localități prețurile sunt deja peste nivelul mediu european.

La Basarabeasca și Glodeni — oraș situat pe malul Prutului — costul unui metru cub de apă a crescut de două ori la sfârșitul lunii august, ajungând la 89,63 și, respectiv, 88,93 lei. Aceasta înseamnă circa 4,5 euro. Prin comparație, la Berlin, un metru cub de apă și canalizare costă în prezent 4 euro.

Primara orașului Glodeni, Stela Onuțu, a declarat pentru Europa Liberă că a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) „să pună pe pauză noul tarif”, deoarece acesta va deveni o povară și mai mare pentru locuitori și instituții.

Potrivit primarei, ANRE nu a răspuns deocamdată acestei solicitări.

Onuțu spune că locuitorii orașului Glodeni își pun speranțele într-un proiect care se află „pe ultima sută de metri” și care prevede extinderea rețelei de apeduct a orașului și a altor cinci localități învecinate.

Proiectul, în valoare de 40 de milioane de lei, poate deveni, potrivit Stelei Onuțu, o salvare pentru oraș: „Tariful trebuie să fie mai mic și nu vom depinde de o companie privată”.

Costul ridicat al apei la Glodeni pune presiune nu doar pe bugetele locuitorilor, ci și pe întreprinderi și instituții. Doar spitalul raional plătește anual pentru apă peste 1 milion de lei, menționează primara.

În prezent, Glodeniul primește apă de la o companie privată, care se află în stare de insolvabilitate din 2015. Potrivit ultimului recensământ al fondului locativ, jumătate dintre gospodăriile din oraș utilizează apă din sistemul centralizat.

Dacă la Glodeni apa și canalizarea costă aproape 90 de lei, cele mai mici tarife sunt aplicate la Chișinău — 20,66 lei, Bălți — 32,15 lei, Strășeni — 34,14 lei și Cahul — 37,20 lei.

„Sistemul de reglementare tarifară din Moldova în domeniul aprovizionării cu apă, canalizării și epurării apelor uzate nu prevede un tarif unic la nivel național”, a explicat directorul ANRE, Daniel Mititelu, în răspunsul oferit Europa Liberă.

ANRE afirmă că mărimea tarifului este determinată de cel puțin 12 factori. Printre aceștia se numără volumele de apă furnizată, procesele tehnologice de captare, tratare, transportare și distribuire a apei, pierderile din rețele și starea tehnică a infrastructurii.

„Tariful este format ținând cont de totalitatea cheltuielilor justificate, iar proximitatea geografică față de sursa de apă nu este un criteriu determinant pentru stabilirea unui tarif mai mic”, a declarat Mititelu.

De regulă, tarifele sunt aprobate sau revizuite anual de ANRE. Totuși, operatorii pot solicita revizuirea lor extraordinară în cazul existenței unor factori obiectivi.

Serviciile de canalizare sunt mai scumpe decât apa. De ce?

În multe cazuri, costul canalizării este mai mare decât cel al aprovizionării cu apă.

ANRE a explicat pentru Europa Liberă că prețurile la canalizare și la epurarea apelor uzate pot depăși costul aprovizionării cu apă din cauza diferențelor dintre procesele tehnologice și structura cheltuielilor. În plus, în multe localități, nivelul de conectare la canalizarea publică este mai redus decât la sistemele de aprovizionare cu apă, ceea ce duce, de asemenea, la un tarif mai mare.

Tarife relativ mici pentru serviciile de canalizare sunt aplicate în orașe mari, precum Chișinău, Bălți și Soroca.

Acces disproporționat la apă și canalizare

Potrivit raportului Biroului Național de Statistică (BNS) pentru anul 2025, lungimea rețelelor de apeduct din Moldova constituie 22,4 mii de kilometri, în creștere cu peste 3% față de 2024. În același timp, lungimea rețelelor de canalizare constituie 5,9 mii de kilometri, iar investițiile în această infrastructură sunt și mai mici decât în rețelele de apeduct.

Consumul anual de apă în Republica Moldova constituie aproape 141 de milioane de metri cubi. Este vorba în principal despre apă captată din Nistru și Prut, arată datele BNS. Circa 65% din acest volum revine Chișinăului.

La nivel național, consumul anual de apă pe cap de locuitor constituie aproximativ 15 metri cubi. La Chișinău, acest indicator depășește 50 de metri cubi, iar în Găgăuzia constituie 7,4 metri cubi.

Accesul localităților la sistemele de aprovizionare cu apă a ajuns la puțin peste 69% — ceea ce reprezintă ceva mai mult de o mie de localități. Doar 11% dintre localități sunt conectate la sistemele publice de canalizare — 55 urbane și 109 rurale.

Localitățile care fac parte din municipiul Chișinău și Găgăuzia au cel mai înalt nivel de conectare la sistemele de aprovizionare cu apă. Acestea sunt urmate de regiunea de nord.

În ceea ce privește accesul la canalizare, cel mai înalt indicator este înregistrat în orașe. Chișinăul este lider cu un indicator de circa 66%, urmat de Găgăuzia — peste 28%. Urmează regiunea centrală — circa 13%, sudul — 9% și nordul — 5,4%.

Nivelul de acoperire cu servicii de aprovizionare cu apă și canalizare în Moldova indică un decalaj semnificativ între sate și orașe. Autoritățile Moldovei și-au stabilit obiectivul ca până în 2030 să asigure, la nivel național, o acoperire cu apă potabilă de 95%, iar cu canalizare — de peste 50%.

Întârzieri în epurarea apelor uzate

În Moldova, circa 80% dintre sistemele publice de canalizare sunt conectate la stații de epurare. Dintre cele 137 de stații de epurare, 128 sunt funcționale. Anul trecut, prin acestea au fost epurate circa 70 de milioane de metri cubi de ape uzate.

Potrivit datelor oficiale, în nicio localitate din raioanele Soroca și Rezina nu există stații de epurare.

Cea mai bună situație privind funcționalitatea stațiilor de epurare se atestă la Chișinău.