Cojocaru contestă sentința în dosarul interceptărilor ilegale
Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (INI), Valeriu Cojocaru, intenționează să conteste sentința prin care el și alți 4 foști ofițeri au fost găsiți vinovați în dosarul interceptărilor ilegale.

El a respins concluziile instanței și a declarat că măsurile speciale de investigație au fost desfășurate după verificarea procurorilor și autorizarea judecătorilor, transmite ziar.md.
Valeriu Cojocaru, fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (INI), și patru dintre foștii săi subalterni au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții private și a dreptului la secretul corespondenței. Sentința a fost pronunțată joi, 20 august, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Totodată, toți cei cinci au fost liberați de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere.
Cojocaru a declarat că respectă decizia instanței, însă consideră că aceasta ridică o serie de chestiuni juridice care urmează să fie examinate de o instanță superioară.
„Respect instituția justiției și dreptul instanței de a aprecia probele prezentate în cadrul procesului penal. În același timp, respectul față de justiție nu înseamnă renunțarea la dreptul de a critica argumentat o hotărâre judecătorească, mai ales când aceasta nu este definitivă”, a declarat fostul șef al Direcției nr. 5.
Una dintre principalele obiecții ale lui Cojocaru vizează responsabilitatea sa pentru măsurile speciale de investigație. Potrivit acestuia, rapoartele operative întocmite la nivelul subdiviziunii nu reprezentau, în sine, autorizații pentru interceptări.
Așa cum susține Cojocaru, materialele erau examinate mai întâi de procurori, care decideau dacă existau temeiuri pentru desfășurarea măsurilor speciale. Ulterior, demersurile erau înaintate judecătorilor de instrucție, care decideau autorizarea acestora.
„Raportul operativ nu reprezenta, în sine, o autorizație pentru interceptări. Materialele ajungeau la procuror. Procurorul avea propriile atribuții și obligații legale. (…) Ulterior, demersul ajungea la judecătorul de instrucție”, susține Cojocaru.
În opinia sa, acuzarea trebuia să demonstreze, în privința fiecărui inculpat, ce anume informații false sau neîntemeiate au fost prezentate, cine le-a furnizat și dacă acea persoană știa că acestea sunt neadevărate.
„Răspunderea penală este personală. Ea nu poate decurge doar din faptul că o persoană a deținut o anumită funcție într-o instituție în care au fost întocmite anumite documente”, a declarat fostul șef al Direcției nr. 5.
Cojocaru mai indică faptul că măsurile speciale au trecut prin verificarea procurorilor și controlul judiciar. În acest sens, el pune la îndoială existența intenției sale directe de a obține ilegal autorizații pentru interceptări.
„Cum poate fi dedusă intenția mea directă de a comite interceptări ilegale din punct de vedere penal, dacă organele cărora legea le impunea propriile obligații de verificare au examinat materialele și au considerat că există temeiuri pentru autorizarea măsurilor?” întreabă Cojocaru.
O altă obiecție vizează inițierea urmăririi penale în baza articolului 177 din Codul penal — pentru încălcarea inviolabilității vieții private. Potrivit lui Cojocaru, urmărirea penală a fost pornită la 2 septembrie 2019, înainte de depunerea plângerilor prealabile de către persoanele recunoscute în calitate de părți vătămate.
El consideră că depunerea ulterioară a plângerilor nu înlătură problema legalității începerii urmăririi penale în etapa inițială.
Fostul șef al Direcției nr. 5 subliniază că nu contestă dreptul la inviolabilitatea vieții private și la protecția secretului comunicațiilor, însă consideră că răspunderea fiecărui inculpat trebuie stabilită separat.
„În procesul penal nu poate exista răspundere colectivă pentru activitatea unei instituții sau subdiviziuni. În privința fiecărui inculpat trebuie demonstrat separat ce a făcut, când a făcut, față de ce persoană (…) și prin ce probe este confirmată fiecare dintre aceste circumstanțe”, a adăugat el.
Cojocaru a declarat că va contesta sentința la o instanță superioară.
„Sentința nu este definitivă și o voi contesta în modul prevăzut de lege. Până la pronunțarea unei decizii definitive, îmi voi apăra poziția public și în instanță”, a declarat el.


