Hajder: Principalele lacuri de acumulare din Moldova și Ucraina pierd apă
Situația hidrologică pe râurile Nistru și Prut rămâne dificilă, deoarece în principalele lacuri de acumulare din cursul superior intră mai puțină apă decât se deversează.

Datele pentru perioada 28 august – 3 septembrie indică o nouă scădere a nivelului apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk și în lacul de acumulare Stânca-Costești, transmite rupor.md.
Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, în lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina, debitul mediu de intrare a apei a constituit doar 33 m³/s, în timp ce deversarea a fost menținută la 60 m³/s, în conformitate cu decizia Comisiei Nistrului.
„În aceste condiții, nivelul apei în lacul de acumulare a mai scăzut cu 25 de centimetri, ajungând la cota de 111,72 metri, considerată critică. Principala cauză este lipsa precipitațiilor în partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului. O situație similară este înregistrată și pe râul Prut. În lacul de acumulare Stânca-Costești, debitul mediu de intrare a apei a constituit doar 14 m³/s, în timp ce deversarea a ajuns la 26 m³/s. Drept urmare, nivelul apei a coborât cu 28 de centimetri — până la cota de 83,38 metri”, explică Hajder.
Ministrul Mediului a îndemnat din nou populația și consumatorii să utilizeze apa rațional și responsabil, până când riscurile hidrologice pe termen scurt și mediu vor fi depășite.
Totodată, autoritățile au anunțat o serie de măsuri pentru reducerea presiunii asupra resurselor de apă. Printre acestea:
Identificarea și demolarea barajelor și construcțiilor ilegale care blochează cursurile de apă.
Curățarea și adâncirea albiilor râurilor interioare.
Consolidarea infrastructurii hidrotehnice a lacurilor de acumulare de importanță națională.
Actualizarea datelor privind sursele alternative de apă de suprafață și subterană.
Amintim că, la sfârșitul lunii august, Guvernul a prelungit cu 30 de zile regimul de alertă sporită în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Această măsură este necesară pentru gestionarea în continuare a riscurilor din energetică și a consecințelor secetei hidrologice.


