Groza: Reforma Procuraturii trebuie să fie bine fundamentată, nu grăbită

El subliniază că acestea trebuie să fie bine pregătite și să evite riscuri care ar putea afecta eficiența luptei împotriva criminalității organizate și a corupției, relatează noi.md.

Într-o postare pe Facebook, Groza a comentat opțiunile de politici prezentate de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cadrul unei conferințe de presă. 

Aceste propuneri vizează consolidarea instituțiilor responsabile de combaterea criminalității organizate, iar printre variante se numără crearea unor noi structuri în cadrul Procuraturii Generale sau o reformă amplă prin fuzionarea procuraturilor specializate.

Potrivit lui Groza, prima abordare propusă de Ministerul Justiției este fezabilă fără reforme structurale și presupune două măsuri complementare: 

„Prima abordare propusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova – două opțiuni complementare, fezabile fără reforme structurale. Aceste soluții pot fi implementate în cadrul instituțional existent de către Procuratura Generală (PG) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), fără a face intervenții legislative sau structurale majore, reducând riscul generării dezechilibrelor sistemice și anume:

1. Crearea unei secții specializate în cadrul PG, care să permită o mai bună prioritizare și monitorizare a dosarelor complexe de corupție politică și criminalitate organizată;

2. Operaționalizarea Secției speciale din PG pentru combaterea corupției și spălării banilor, prin completarea acesteia cu procurori detașați. Aceasta ar putea fi consolidată și prin crearea unor echipe comune de investigație pe dosarele complexe.

Această abordare este susținută de mai mulți juriști, experților naționali, lucru menționat inclusiv ieri în cadrul consultărilor organizate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. 

Această abordare este una care reflectă și recomandările experților internaționali, inclusiv de specialiștii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu care apropo colaborăm la analiza funcțională a Procuraturii Generale – document ce urmează să fie prezentat la sfârșitul lunii februarie 2025. Măsurile propuse sunt realizabile pe termen scurt, contribuind direct la creșterea eficienței procurorilor în lupta împotriva crimei organizate și corupției. Ele nu necesită reforme structurale care ar implica timp, analize de impact și gestionarea riscurilor.

În condițiile în care PG se află deja în proces de reorganizare, aceste soluții s-ar încadra organic în cadrul reformei demarate și poate fi aplicată rapid de PG și CSP, cu sprijinul Ministerului Justiției, dacă este cazul”, scrie Groza.

„A doua abordare – reforma structurală care vizează procuraturile specializate Aceasta presupune fuzionarea celor două procuraturi specializate actuale (PA și PCCOCS) – o măsură pripită, riscantă și nepregătită, care ar putea genera probleme sistemice mai mari decât cele pe care își propune să le rezolve.

În afară de câteva elemente anunțate, opinia publică și părțile interesate din sistemul procuraturii cunosc foarte puțin despre această inițiativă. În acest moment, nu există o fundamentare clară, o analiză de impact asupra capacităților instituționale și riscurilor, nici o viziune clară de implementare.

Modul în care se încercă a fi promovată o astfel de abordare, cel puțin la moment eludează principiile transparenței procesului legislativ, dar și potențial intră în conflict cu rigorile legale privind elaborarea și promovarea politicilor publice, inclusiv reglementări ale Guvernului referitoare la procesul de creare a legislației.

Mai mult, această reformă amplă, apărută brusc și justificată doar prin referințe la modele din alte țări, nu poate fi preluată automat în contextul specific al Republicii Moldova”, subliniază Groza, adăugând că această reformă nu se regăsește în Strategia pentru Justiție 2022-2025 și nici în Foaia de Parcurs privind statul de drept, document esențial în negocierile de aderare la UE.

Totodată, Groza identifică mai multe riscuri ale acestei reforme grăbite:

1. Aprofundarea crizei în sistemul procuraturii. Pe termen scurt, mai ales în an electoral, această inițiativă nu va rezolva problema principală – creșterea eficienței procuraturii în combaterea crimei organizate și a corupției;

2. Risc pentru Adunarea Generală a Procurorilor din 11 februarie 2025 convocată recent de Consiliul Superior al Procurorilor;

3. Impact negativ asupra calendarului negocierilor de aderare cu UE. Dacă această reformă structurală cu privire la procuraturile specializate va fi avansată în actuala manieră, există riscul ca:

- Comisia Europeană să revizuiască raportul și să amâne aprobarea acestuia;

- Decizia politică de lansare a negocierilor pe Clusterul 1 să fie tergiversată; 

- Să întârzie deschiderea primelor capitole de negociere, care erau așteptate până în vară.

4. Prioritatea reală: activitatea Comisiei de Vetting numărul 3.

- Autoritățile și partenerii de dezvoltare ar trebui să se concentreze pe ajustarea activității Comisiei de Vetting numărul 3, a cărei activitate este susținută de USAID. 

În contextul recent al suspendării asistenței SUA pentru următoarele trei luni, această perioadă este crucială pentru continuarea procesului de evaluare etică și financiară a procurorilor. Groza subliniază că orice reformă majoră necesită timp, analize de impact și gestionarea atentă a riscurilor. 

„Accelerarea acestui proces în an electoral riscă să creeze haos și instabilitate”, avertizează el.

În acest context, directorul IPRE consideră că prima opțiune prezentată de Ministerul Justiției este mult mai viabilă și eficientă, deoarece nu necesită intervenții legislative ample și se încadrează în actualul proces de reorganizare a Procuraturii Generale.

„Problemele punctuale trebuie abordate prin măsuri concrete, nu prin schimbări structurale ce pot destabiliza întreg sistemul. În acest context, primele două opțiuni prezentate de Ministerul Justiției sunt mult mai viabile și eficiente, decât o reformă amplă nepregătită, care ar putea periclita atât stabilitatea sistemului procuraturii, cât și parcursul european al Republicii Moldova. Mai mult prima abordare nu necesită intervenții legislative, se încadrează în cadrul inițiat de reorganizare a Procuraturii Generale, și mai importat este în mandatul legal al Procurorului General și Consiliului Superior al Procurilor”, a concluzionat Iulian Groza.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.