Experții au evaluat activitatea Consiliului Superior al Procurorilor

Totodată, respingerile sunt însoțite de discuții care durează de aproape patru ori mai mult decât aprobarea acestora, scrie logos-pres.md

Aceste date au fost prezentate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care a monitorizat activitatea Consiliului Superior al Procurorilor în decurs de nouă luni din anul 2026.

Potrivit autorilor, această discrepanță dintre rapoartele de evaluare pozitive și cele negative, împreună cu întârzierea publicării motivelor hotărârilor contestate, reduce operativitatea informațiilor și posibilitatea controlului public asupra procesului decizional și poate afecta direct încrederea în reforma justiției.

Acces insuficient la motivele deciziilor

«Transparența evaluării externe presupune nu doar publicarea deciziei finale, ci și accesul la timp la motivele care stau la baza adoptării acesteia. Atunci când concluziile comisiei de evaluare sunt respinse, este important ca societatea să poată înțelege argumentarea», a declarat Carolina Bagrin, directoare de program la CRJM.

Până în octombrie 2026, CSP a desfășurat 37 de ședințe și a examinat 307 chestiuni, fără ca vreo ședință să fie anulată din lipsă de cvorum, constată autorii. Totodată, deși consiliul nu și-a întrerupt activitatea, volumul mare de cauze disciplinare poate limita timpul disponibil pentru îndeplinirea atribuțiilor.

Vulnerabilități în organizarea concursurilor

Studiul relevă vulnerabilități și în organizarea concursurilor de către CSP. Se menționează că 32 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției au concurat pentru zece funcții vacante de procuror, însă interviurile au durat de regulă doar 5-7 minute, iar întrebările au variat considerabil, ceea ce a limitat comparabilitatea evaluărilor. Totodată, trei concursuri pentru funcțiile de inspectori s-au soldat cu o singură numire, iar un concurs nu a atras atenția niciunui candidat.

Printre recomandările CRJM se numără publicarea deciziilor motivate în termene scurte, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal, delimitarea clară a aspectelor care necesită reevaluare și introducerea unor criterii comparabile pentru interviurile de selecție. Autorii studiului recomandă explicarea publică a relevanței temelor incluse pe ordinea de zi și identificarea cauzelor reducerii atractivității unor funcții.