Experți: Brățările electronice nu vor rezolva problema violenței domestice în Moldova

Totuși, între normele adoptate și aplicarea lor în practică există în continuare lacune serioase. Specialiștii în psihologie, drept și protecția victimelor constată lipsa unei activități eficiente cu agresorii, a unei evaluări adecvate a riscurilor, a specializării profesioniștilor și a unui sistem unic, care să permită urmărirea fiecărui caz de la prima sesizare până la soluționarea sa definitivă, scrie moldova1.md.

Psihologul clinician și psihoterapeutul Andrei Cociug, de la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din Anenii Noi, consideră că una dintre probleme este numărul mic de programe și centre specializate pentru lucrul cu agresorii.

„Problema este mai nuanțată și complexă, inclusiv din punct de vedere psihologic. Pentru că, pe de o parte, vorbim despre victimă, dar nu mai puțin important este și ce facem cu agresorul. Câte centre avem în Republica Moldova care lucrează cu agresorii? Din diverse motive, agresorii nu vin la noi. În plus, centrele unde se lucrează cu ei le poți număra pe degetele unei mâini”, a declarat Cociug.

Specialistul compară situația actuală cu existența unor instrumente legislative moderne, pentru aplicarea eficientă a cărora nu există infrastructura necesară.

„Am impresia că, la nivel legislativ, suntem ca niște avioane noi, cumpărate de peste hotare — foarte moderne și bine echipate. Le-am cumpărat și acum suntem cei mai tari, dar nu avem nici aeroport, nici piloți instruiți. Aici este problema — la nivel de structură și sistem”, a remarcat psihologul.

Potrivit acestuia, lipsa unor consecințe clare și imediate pentru agresori reduce eficiența măsurilor adoptate. Totodată, victimele se pot învinovăți pentru violența suferită sau chiar îi pot apăra pe agresori.

„Femeia îmi spune: «Uite, soțul m-a bătut, dar am meritat-o. Trebuia să-mi țin gura închisă». Cunoaștem cazuri în care, după bătăi repetate, agresorul este trimis la închisoare, iar victima îi duce pachete cu mâncare, plânge și depune cereri pentru eliberarea lui, pentru că l-a iertat”, a relatat Cociug.

Avocatul Vadim Vieru consideră că lipsa unei protecții eficiente după raportarea violenței poate descuraja alte victime să se adreseze instituțiilor de stat.

„Dacă victima decide să raporteze un caz de violență, cel mai important este ca ea să se simtă în siguranță. Iar în majoritatea cazurilor, victimele nu beneficiază de această siguranță. Este un semnal care le descurajează să ceară ajutor”, a declarat avocatul.

Vieru dă drept exemplu cazul de la Măgdăcești, afirmând că victima a depus plângeri încă din octombrie-noiembrie 2025, iar autoritățile trebuiau să dea dovadă de o vigilență sporită.

În opinia sa, creșterea numărului de brățări electronice este insuficientă dacă evaluarea inițială a riscului și acțiunile instituțiilor de stat rămân ineficiente.

„Brățara este doar un instrument tehnic de control. Siguranța victimei nu începe de la brățară. Ea începe de la primul contact cu autoritățile, de la modul în care acestea evaluează riscurile și asigură protecția reală”, a explicat Vieru.

Avocatul afirmă că există și situații în care femeile care nu au primit protecție la timp sunt nevoite să se apere singure, iar ulterior sunt condamnate pentru acțiuni împotriva agresorilor.

Directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor și prim-vicepreședinta GREVIO, Angelina Zaporojan-Pîrgari, atrage atenția asupra calificării juridice a cazurilor de violență domestică.

„La Centrul de Drept al Femeilor, vedem că în Republica Moldova există în continuare o dublă calificare a actelor de violență în familie — în Codul Contravențional și în Codul Penal. Noi am pledat în repetate rânduri pentru ca Republica Moldova să incrimineze violența direct în Codul Penal”, a declarat experta.

De asemenea, ea consideră că utilizarea formulării „conflict familial” în procedurile interne poate minimaliza gravitatea cazurilor de violență.

„Noțiunea de «conflict familial» nu își are locul acolo. Dacă am luat telefonul și am sunat la 112, nu mai este un conflict, pentru că un conflict presupune egalitatea părților. Or, atunci când sun la poliție, am nevoie de ajutor”, a explicat Zaporojan-Pîrgari.

Președinta Platformei Deputatelor din Parlament, Marcela Adam, consideră că este necesară o specializare mai îngustă a polițiștilor, judecătorilor și asistenților sociali care se ocupă de cazurile de violență.

Ea pledează, de asemenea, pentru crearea unui sistem informațional integrat, care ar permite autorităților să urmărească traseul victimei de la primul apel la poliție până la soluționarea definitivă a cazului.

„Dacă vrem să vedem unde sistemul eșuează sau unde există lacune din cauza cărora victima nu beneficiază de toate serviciile sau de protecția necesară, avem nevoie de un sistem informațional integrat”, a declarat Adam.

Discuțiile privind eficiența mecanismelor de protecție s-au intensificat după omorul de la Măgdăcești, comis la 31 august.

La 3 septembrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat cinci măsuri pentru îmbunătățirea protecției victimelor și a controlului asupra agresorilor. Printre acestea se numără introducerea consemnului la frontieră pentru persoanele supuse restricțiilor respective, oferirea accesului Inspectoratului General al Poliției la platforma de monitorizare, înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea ordonanțelor de protecție și creșterea numărului de dispozitive electronice de monitorizare.

Ulterior, la 9 septembrie, Guvernul a anunțat achiziționarea a 60 de dispozitive de monitorizare, care urmează să fie puse în funcțiune din 10 septembrie.