theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
17 Noiembrie 2026, 22:33
8 224
Copiază linkul
Link copiat

Fostul președinte al Judecătoriei Cahul nu a promovat vettingul din cauza unei averi nejustificate

Fostul președinte interimar al Judecătoriei Cahul, Mihai Bușuleac, a pierdut definitiv dosarul privind contestarea rezultatelor evaluării externe.

Fostul președinte al Judecătoriei Cahul nu a promovat vettingul din cauza unei averi nejustificate.
Fostul președinte al Judecătoriei Cahul nu a promovat vettingul din cauza unei averi nejustificate.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) i-a respins contestația, menținând în vigoare decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Drept urmare, fostul judecător nu va putea ocupa această funcție timp de șase ani, transmite moldova1.md.

Potrivit raportului de 68 de pagini al Comisiei Vetting, verificarea a scos la iveală o diferență nejustificată de 1 407 408 lei între veniturile și cheltuielile familiei în perioada 2013–2024, precum și încălcări legate de conflictul de interese.

Hotărârea CSJ a fost pronunțată la 6 noiembrie 2026 și este irevocabilă.

Peste 1,4 milioane de lei în cheltuieli nejustificate

Comisia a stabilit că, în trei ani din perioada verificată, cheltuielile familiei și achiziționarea de bunuri au depășit veniturile confirmate și alte resurse financiare.

Cea mai mare diferență nejustificată — circa 1,24 milioane de lei — a fost identificată în 2023. Alte peste 39 de mii de lei au fost constatate pentru anul 2013 și aproape 124 de mii de lei — pentru 2024.

Bușuleac a explicat proveniența banilor prin economiile familiei, veniturile soției, donații și banii primiți la evenimente de familie. Comisia a acceptat o parte dintre explicații, însă le-a considerat insuficiente pentru justificarea întregii sume.

Imobil și posibil conflict de interese

Un alt temei pentru evaluarea negativă a fost o tranzacție imobiliară. În iunie 2021, soția judecătorului a cumpărat de la un avocat din Cahul o cotă-parte dintr-un teren și o clădire cu suprafața de circa 115 metri pătrați, în centrul orașului.

Valoarea tranzacției a constituit circa 386 de mii de lei (18 430 de euro). Totodată, Comisia a estimat valoarea cotei-părți achiziționate la prețurile pieței din 2025 la aproximativ 69 de mii de euro.

În perioada în care familia judecătorului încă nu achitase avocatului, Bușuleac a examinat cel puțin șase dosare cu participarea acestuia. Toate s-au încheiat în favoarea clienților avocatului. Dosarele vizau divorțuri, stabilirea domiciliului copilului, litigii succesorale și contestarea unei amenzi.

Judecătorul nu s-a abținut în niciunul dintre aceste dosare. În timpul audierilor, el a recunoscut că ar fi trebuit să o facă, însă a susținut că imobilul a fost cumpărat cu bani și că nu există probe privind influența avocatului asupra hotărârilor judecătorești.

Comisia a considerat că însăși legătura financiară dintre familia judecătorului și avocat punea sub semnul întrebării imparțialitatea magistratului.

Comisia a identificat tergiversarea proceselor judiciare

Raportul menționează, de asemenea, întârzieri în examinarea dosarelor penale.

Într-unul dintre procese, legat de conducerea unui automobil în stare de ebrietate și încălcarea măsurilor de protecție a victimei violenței domestice, între 2019 și 2023 au fost programate peste 30 de ședințe. Dosarul s-a încheiat după decesul inculpatului, fără pronunțarea unei hotărâri pe fond.

În alte patru dosare privind conducerea în stare avansată de ebrietate alcoolică, examinarea a durat mai mult de 20 de luni. În acest timp, au expirat termenele de prescripție, iar procesele penale au fost încetate, în pofida sentințelor de condamnare pronunțate.

Bușuleac a explicat întârzierile prin absența avocaților și a martorilor, cererile participanților la procese și volumul mare de muncă al instanței.

Comisia a indicat deficiențe în organizarea proceselor judiciare, însă nu a identificat probe privind tergiversarea intenționată a proceselor sau obținerea de către judecător a unui beneficiu personal. Prin urmare, aceste întârzieri nu au devenit un temei de sine stătător pentru evaluarea negativă.

În cele din urmă, factorii decisivi au fost diferența nejustificată dintre venituri și cheltuieli, precum și încălcările legate de conflictul de interese.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?