Scandal la Curtea Supremă: Gribincea, acuzat de conflict de interese

În același timp, procedura de verificare a fost elaborată de o organizație neguvernamentală, fondată și condusă anterior de însuși Gribincea. Drept urmare, Gribincea a depus o declarație de „abținere”. Acest lucru este raportat de unimedia.info.

„Concluzia cererii sale de abținere este epică: el crede că cererea lui ar trebui respinsă și ar trebui să-i judece în continuare pe cei care nu au trecut vettingul (folosind propria metodologie). Pentru că dacă nu el, atunci cine?!” – a comentat experta anticorupție, Cristina Ciubotaru.

„Nota 2 la Etică şi  Deontologie, domnul judecător Gribincea. Ziceați că vă autoinstruiți cu referire la etica judecătorilor. Degeaba, nu însușiți materia. O declarație de abținere fictivă este un autodenunț cu privire la propria lipsă de integritate. Un act fictiv, adică un act emis fără intenția de a produce efecte juridice, este un act lovit de nulitate absolută. Fie dumneavoastră nu înțelegeți acest lucru, ceea ce este grav, dat fiindcă judecătorul Curții Supreme trebuie să fie un profesionist model, care îi îndrumă pe alții. Fie vă doriți să înşelați publicul, printr-o declarație fictivă de abținere.

O declarație de abținere fictivă reprezintă o situație în care o persoană afirmă că se abține de la o anumită acțiune sau decizie din motive de integritate sau imparțialitate, dar în realitate continuă să fie implicată sau influențează acea acțiune sau decizie. Pericolele asociate cu o astfel de declarație includ:

1. Pierderea de încredere în instituții: Dacă cererea de recuzare este considerată falsă, aceasta poate submina încrederea publicului în instituțiile și persoanele implicate. Oamenii își pot pierde încrederea în integritatea și imparțialitatea acestor entități.

2. Conflicte de interese: Declarațiile fictive nu elimină conflictele reale de interese. Persoana implicată poate continua să influențeze în mod nedrept deciziile prin favorizarea intereselor personale sau a intereselor terților în detrimentul interesului public.

3. Corupție și manipulare: Abținerea fictivă poate ascunde acte de corupție sau manipularea deciziilor procesului decizional. Persoanele care fac astfel de declarații pot continua să își folosească poziția pentru a obține beneficii necorespunzătoare.

4. Răspundere juridică: Declarațiile false de abținere pot avea consecințe juridice. Persoana care face o astfel de declarație poate fi acuzată de declarații false sau alte infracțiuni, în funcție de legislația în vigoare.

5. Influență negativă asupra deciziilor: Deciziile luate sub influența unor persoane care pretind că se abțin, dar în realitate nu o fac, pot fi viciate și pot duce la rezultate nedorite, care nu reflectă obiectivitatea și echitatea necesare.

În concluzie, o abținere falsă poate avea un efect grav. consecințe atât pentru individul implicat, cât și pentru instituțiile și procesele decizionale afectate. Este important ca astfel de declarații să fie făcute onest și respectate cu strictețe pentru a menține integritatea și încrederea în sistem”, a explicat fosta magistrată, Victoria Sanduța.

Vladislav Gribincea nu a răspuns încă acestor critici.