Al patrulea lac ca mărime din Moldova seacă rapid: Salinitatea se apropie de cea a Mării Negre

Adâncimea medie a bazinului acvatic este în prezent de doar aproximativ jumătate de metru. Pescuitul comercial a devenit imposibil, iar nivelul de mineralizare a apei a crescut semnificativ — salinitatea acesteia se apropie de indicatorii Mării Negre, scrie radiomoldova.md

Lacul de acumulare Taraclia a fost construit în anii 1980. Acesta are o lungime de 5,2 kilometri și o lățime de aproximativ un kilometru. Localnicii își amintesc că odinioară lacul era mare și avea mult pește.

„Starea bazinului acvatic s-a înrăutățit semnificativ. Era un lac imens: mergeam la pescuit și era mult pește acolo. Mai circula și o barcă din care era hrănit peștele. A secat considerabil. În orice caz, din câte am văzut când treceam pe șosea pe lângă el, practic cu 30 la sută”, a povestit un localnic.

Arendașul lacului spune că pescuitul comercial este imposibil de câțiva ani. Volumul de apă s-a redus brusc, iar calitatea acesteia se deteriorează atât din cauza îngrășămintelor spălate de pe câmpuri, cât și din cauza nivelului ridicat de mineralizare.

„În prezent nu activăm, pentru că nu există adâncime. Oricât am încercat să lucrăm, nu am avut nicio captură de pește. Acolo nu este nevoie doar de vreme și ploi bune. Din păcate, avem o mineralizare foarte ridicată a apei. La noi, apa este deja marină din punctul de vedere al salinității. Deja peste 12 grame la litru, mineralizarea apei în Marea Neagră este de 17%, iar la noi este de 14%”, spune arendașul Mihail Dzeașov.

Autoritățile din Taraclia susțin că au semnalat în repetate rânduri problema și dau asigurări că pentru rezolvarea ei sunt necesare resurse mari, de care administrația locală nu dispune.

„Trebuie să curățăm apa, să ridicăm nivelul apei. Din Cahul, de la Prut, se întinde o conductă prin care este furnizată apă pentru irigare, însă aceasta ajunge doar până la hotarul raionului Cahul. Am solicitat să extindem această conductă până la acest lac de acumulare. Agricultorii noștri sunt gata să instaleze stații de pompare pentru a putea lua apă de aici și a întinde, pe cheltuiala lor, linii pentru udare și irigare”, a menționat președintele raionului Taraclia, Lazăr Dermenji.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a menționat că lacul de acumulare Taraclia a fost planificat inițial drept un nod hidrotehnic, care trebuia să primească apă din Dunăre prin Lacul Cahul și râul Ialpug.

„În condițiile actuale, acest lucru este dificil de realizat, dar trebuie să elaborăm un mecanism care să permită evaluarea posibilității de umplere a lacului de acumulare cu apă din Dunăre”, a spus ministrul.

Pe fundalul problemelor legate de nivelul apei, s-a deteriorat semnificativ și starea barajului. Eroziunea solului și deteriorarea plăcilor de beton au slăbit câteva sectoare ale acestuia, ceea ce a creat o amenințare inclusiv pentru porțiunea de drum care duce spre Taraclia și satele din apropiere. În această vară au început lucrările de consolidare a unui sector de doi kilometri al barajului. Proiectul prevede curățarea teritoriului, demontarea plăcilor deteriorate, aplicarea unui nou strat de protecție și așternerea unui înveliș din beton armat.

Lucrările sunt prevăzute pentru doi ani. Costul proiectului este estimat la aproximativ 20 de milioane de lei.