CALM a criticat reforma administrativă din cauza riscurilor pentru democrație

În cadrul organizației au fost subliniate riscurile pe care textul actual le aduce pentru democrația locală și autonomia comunităților, scrie rupor.md.

„De fapt, se urmăresc scopuri politice: crearea primăriilor acolo unde este avantajos electoral, nu acolo unde există nevoie a comunității”, se arată în comunicat.

Congresul Autorităților Locale din Moldova a analizat proiectul de lege și a menționat că consultările cu colectivele locale sunt un principiu constituțional și european. Reducerea majorității calificate de voturi sau diminuarea reprezentării în luarea deciziilor privind modificarea granițelor teritoriale va slăbi democrația locală și va deschide calea pentru intervenții politice arbitrare.

„La orice modificare a granițelor teritoriale locale este necesar să se consulte în prealabil comunitățile locale relevante, inclusiv prin referendum”, reamintește CALM prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

CALM atrage atenția că principiul subsidiarității nu este un artificiu tehnic, ci fundamentul guvernării democratice: decizia trebuie luată cât mai aproape de cetățean, iar serviciile publice trebuie să fie accesibile comunităților. Prevederea privind distanța de 25 km a fost anterior prezentată ca o garanție a apropierii serviciilor de oameni. Însă excluderea acesteia dovedește contrariul – îndepărtarea serviciilor și centralizarea luării deciziilor. Această modificare arată că argumentul inițial a fost doar un pretext. În realitate, se urmăresc scopuri politice: crearea primăriilor acolo unde este convenabil electoral, nu acolo unde este nevoie de ele. Este o înșelăciune a principiului subsidiarității și o denaturare a sensului reformei. Comunitățile au dreptul la transparență și respectarea regulilor democratice. Legitimitatea se câștigă nu prin artificii geografice sau manipularea criteriilor, ci prin consultări cu oamenii și consolidarea unității sociale.

„Facem apel la responsabilitate și respectarea principiilor europene: reforma trebuie să urmărească apropierea serviciilor de cetățeni, nu calcule electorale. Numai astfel vom putea construi încredere, unitate și democrație autentică”, au declarat reprezentanții Congresului.

Totodată, CALM consideră că amalgamarea voluntară nu poate fi privită izolat – aceasta trebuie să facă parte dintr-o reformă complexă a administrației publice, care să includă stimulente financiare pe termen lung pentru localitățile care decid să se unească, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, reducerea numărului de raioane și crearea regiunilor de dezvoltare cu adevărate atribuții administrative, și altele.

Un element important propus de CALM este crearea unui fond de cofinanțare (1–2% din bugetul public național) pentru proiecte europene, astfel încât primăriile să nu piardă finanțare din cauza lipsei contribuției proprii.

Pentru reducerea birocrației, CALM solicită:

• Interconectarea registrelor naționale (populație, stare civilă, proprietăți) cu sistemele locale de colectare a impozitelor.

• Digitalizarea serviciilor publice locale (certificate, extrase, documente permisive).

CALM respinge o serie de prevederi ale proiectului, printre care:

• Reducerea pragului de vot pentru deciziile de unire (trebuie păstrată majoritatea de două treimi).

• Stabilirea arbitrară a centrului administrativ al APL unite.

• Criterii rigide privind numărul populației și granița comună, care limitează asocierea voluntară.

• Excluderea criteriului economic, vital pentru dezvoltarea APL.

• Lipsa consultărilor prin referendum local.

„În concluzie, CALM nu susține proiectul în forma actuală, considerându-l unilateral și riscant pentru democrația locală. Cerem crearea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului. Remarcăm că niciuna dintre propunerile CALM nu a fost luată în considerare și sperăm că Parlamentul va ține cont de expertiza noastră”, se arată în comunicat.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, nu este de acord cu opinia că după desființarea primăriilor din satele mici mulți oameni vor rămâne fără loc de muncă.

„Avem primăria pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau pentru a dezvolta?” a declarat el. Buzu a menționat că aproximativ 60% dintre primăriile din Moldova administrează localități cu populație mai mică de 1.500 de persoane, iar Guvernul nu crede că pe termen lung astfel de structuri vor putea asigura servicii la un nivel adecvat.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.