Buncărele Chișinăului sunt abandonate: Doar 11% dintre adăposturile din Moldova sunt pregătite pentru situații excepționale

Într-un reportaj pentru postul de televiziune Primul în Moldova, el a povestit cum arătau anterior aceste încăperi, cine se putea adăposti în ele și pentru ce perioadă erau prevăzute, scrie unimedia.info

«Aici era amenajat un adăpost de protecție. Astăzi este abandonat. Aici se afla un sistem autonom de producere a energiei electrice. Cândva, astfel de buncăre erau dotate cu măști antigaz, truse medicale, mobilier, rezerve de apă — cu tot ce era necesar în cazul unui atac nuclear sau militar.

Locuitorii acestei curți, aproximativ 10–20 de apartamente, se puteau evacua în aceste încăperi subterane în caz de situații de urgență.

Respectiv, aici existau toate condițiile necesare pentru ședere timp de aproximativ 48–72 de ore. Locuitorii erau asigurați cu apă și un spațiu relativ confortabil pentru astfel de situații», — a relatat Ștefăniță.

Potrivit acestuia, în timp aceste încăperi au ajuns să fie abandonate.

«În cadrul studiului pe care l-am realizat în centrul istoric al Chișinăului, s-a constatat că 30% dintre aceste încăperi subterane (138) sunt în stare de abandon. Ceea ce vedem este o adevărată catastrofă.

În condiții normale, aceste încăperi ar trebui luate la evidență și puse în ordine», — a adăugat Ștefăniță.

Anterior, răspunzând la întrebarea postului Moldova 1 despre starea adăposturilor de protecție civilă aflate în gestiunea municipiului Chișinău, primarul Ion Ceban a declarat că responsabilitatea pentru acestea revine autorităților centrale.

«Această întrebare trebuie adresată direct Guvernului și Centrului de gestionare a situațiilor de criză. Nu am auzit niciun răspuns din partea Consiliului Național de Securitate, din partea primelor persoane în stat. Ei se plimbă peste hotare. Avem probleme cu apa, gazul, dronele, drogurile, call-centerele, iar toți se plimbă», — a declarat Ceban.

Serviciul de presă al Primăriei Chișinău a menționat, de asemenea, că adăposturile de protecție civilă nu țin de competența administrației municipale, ci de instituțiile specializate responsabile de securitate și situații de urgență.

«Primăria gestionează serviciile comunale urbane și asigură prestarea calitativă a serviciilor. Primăria nu se ocupă de securitatea statului», — au declarat reprezentanții administrației capitalei.

IGSU: Cine deține adăpostul trebuie să îl și întrețină

La rândul său, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) declară că responsabilitatea pentru întreținerea adăposturilor revine instituțiilor, autorităților sau agenților economici în gestiunea cărora acestea se află.

«Dacă adăposturile se află în jurisdicția lor, atunci da. Există diverse întreprinderi și agenții care dispun de astfel de adăposturi. Inclusiv autoritățile poartă răspundere pentru ele. Autoritățile sau organizațiile în subordinea cărora se află aceste obiective trebuie să se îngrijească ca adăposturile să fie în stare de funcționare», — a explicat purtătoarea de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu.

Cine verifică adăposturile și ce se întâmplă când sunt depistate încălcări

Starea adăposturilor de protecție civilă este verificată de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). Acest lucru este prevăzut de Regulamentul privind exploatarea construcțiilor de protecție, aprobat de Guvern în 2023.

În cadrul verificărilor, specialiștii evaluează starea construcțiilor, a ieșirilor principale și de urgență, a ușilor metalice și mecanismelor de închidere, a sistemelor de filtrare și ventilație, a echipamentelor electrice și sanitare, a alimentării cu apă, canalizării și protecției împotriva incendiilor.

De asemenea, sunt verificate temperatura și umiditatea din încăperi, documentația tehnică și prezența inventarului necesar.

Dacă inspectorii depistează încălcări, aceștia întocmesc acte și stabilesc, împreună cu responsabilii încăperilor, termenele pentru înlăturarea neajunsurilor.

Acest termen poate constitui până la 90 de zile, a declarat pentru Teleradio-Moldova șeful Direcției Supraveghere Tehnică și Control în Domeniul Protecției împotriva Incendiilor și Protecției Civile din cadrul INST, Alexei Lavrinenko.

Pentru neexecutarea prescripțiilor sunt prevăzute sancțiuni administrative.

«Adăposturile de protecție civilă sunt bunuri ale statului, iar pentru neexecutarea prescripțiilor și actelor întocmite de noi, desigur, sunt prevăzute sancțiuni de Codul contravențional. Este vorba despre norme care stabilesc răspunderea pentru neexecutarea prescripțiilor organului de supraveghere de stat în domeniul protecției civile», — a menționat Lavrinenko.

Un adăpost de protecție civilă trebuie să fie dotat cu sisteme și mijloace care permit asigurarea securității oamenilor în timpul unei situații de criză.

În astfel de încăperi trebuie să existe rezervele necesare și infrastructura pentru satisfacerea necesităților de bază ale oamenilor — alimente, apă, canalizare, electricitate și altele, a adăugat oficialul.

Totodată, Lavrinenko a precizat că instituția sa verifică exclusiv adăposturile specializate de protecție civilă.

Parcările subterane, subsolurile și alte construcții indicate pe harta digitală a adăposturilor publicată de IGSU nu fac parte din această categorie de obiective verificate.

Capacitatea reală a adăposturilor — 83 de mii de persoane

Potrivit raportului informativ al IGSU privind activitatea pentru anul 2025, dintre cele 754 de adăposturi de protecție civilă situate pe teritoriul Republicii Moldova, doar 83, sau 11%, erau pregătite să primească populația în caz de situații de urgență.

Comparativ cu anul 2017, numărul adăposturilor complet pregătite s-a redus cu 21.

Alte 267 de adăposturi, sau 35% din numărul total, sunt pregătite parțial. Numărul acestora a scăzut cu 67 comparativ cu anul 2017.

Totodată, 309 adăposturi nu sunt pregătite pentru utilizare, cu 60 mai multe decât în 2017. Starea altor 95 de obiective rămâne necunoscută.

Astfel, capacitatea reală a adăposturilor complet și parțial pregătite constituie 83 084 de persoane.

Suplimentar, IGSU a identificat 610 709 construcții de protecție simple — subsoluri, beciuri și pasaje subterane, care pot fi adaptate pentru adăpostirea oamenilor în situații de urgență.

Capacitatea lor teoretică constituie circa 2,6 milioane de persoane.

În plus, în țară există 19 mine adaptate pentru adăpostirea populației. Acestea pot găzdui 35 432 de persoane.

Astfel de obiective sunt amplasate, în special, în Chișinău, Criuleni, Orhei, Ialoveni, Soroca, Ocnița și Edineț.