ANSA nu va mai verifica conținutul de nitrați al pepenilor verzi, pepenilor galbeni și a sfeclei

Decizia vine în urma armonizării legislației Republicii Moldova cu regulamentul european, care nu stabilește limite maxime admise pentru aceste produse, relatează noi.md.

Contactată de Ecopresa, Marina Dintiu, șefa Direcției siguranța alimentelor de origine nonanimală din cadrul ANSA, a explicat că decizia se bazează pe faptul că „aceste produse au în mod natural un conținut foarte scăzut de nitrați, iar riscul pentru sănătate este considerat nesemnificativ”.

„Anterior, pentru harbuz limita era de 60 miligrame de nitrați per kilogram. Pentru comparație, rucola are o normă de 7.000 mg. Diferența este semnificativă”, a menționat ea.

În fiecare vară, în spațiul public apar relatări despre persoane care s-au simțit rău după ce au consumat harbuz. Unele ajung la spital, iar produsul este adesea suspectat de intoxicație cu nitrați. ANSA atrage însă atenția că asemenea cazuri nu pot fi confirmate decât prin analize medicale. 

„Așa-numitele intoxicații la harbuz trebuie să fie confirmate prin analize de laborator biochimice la sânge. Doar afirmația că este intoxicație la harbuz nu este argumentată. La moment, de când s-a modificat regulamentul, nu am primit de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cazuri concrete care să confirme o astfel de intoxicație”, a precizat instituția.

Diferențele dintre rucola și harbuz nu țin doar de conținutul maxim admis de nitrați, ci și de cantitatea consumată. Rucola se consumă în cantități foarte mici, în timp ce un consumator poate mânca și o jumătate de harbuz. În plus, sensibilitatea fiecărui organism joacă un rol important.

În prezent, patru categorii de produse sunt considerate cu risc sporit și rămân sub supraveghere pentru conținutul de nitrați: spanac proaspăt, spanac conservat, câteva tipuri de salată și rucola, produsele alimentare destinate copiilor mici. 

Alături de acestea, ANSA continuă să monitorizeze alte produse vegetale, cum ar fi: mere, cireșe, struguri, piersici, caise, prune, căpșuni, morcovi, roșii, castraveți, ardei, varză, cartofi, usturoi, cereale, ceaiuri și plante aromatice. 

„Anual, avem un program în care prelevăm peste 250 de produse de origine vegetală autohtone și aproximativ 250 de probe de import. În Republica Moldova avem laboratoare performante și putem verifica până la 250 de substanțe active într-un singur produs”, a declarat Radu Musteață, directorul ANSA.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.