Cu un an înainte de «bila demolatoare»: Oamenii de știință găsesc o cheie pentru prognozarea fenomenului El Niño

El Niño din acest an poate „depăși literalmente limitele scalelor de observație”, avertizează agenția meteorologică a ONU, menționând că efectele sale se vor resimți până în 2027, transmite euronews.com

Acest fenomen climatic natural, care apare de obicei o dată la doi–șapte ani, continuă să se intensifice în Oceanul Pacific, provocând fenomene meteorologice extreme în Coridorul Secetos al Americii Centrale, care se întinde din Mexic până în Panama, și amenințând recifele de corali și pădurile.

„Actualul fenomen El Niño ar putea fi fără precedent ca intensitate”, a declarat în această săptămână, la Geneva, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), Celeste Saulo. „Acest lucru va avea consecințe de amploare asupra regimurilor meteorologice din întreaga lume”.

Secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Tom Fletcher, a descris El Niño drept o „bilă de demolare” formată din căldură extremă, secete și inundații, avertizând că acesta va avea „consecințe umanitare colosale”.

Totuși, comunitățile și factorii de decizie ar putea avea în curând mai multe posibilități de a se pregăti din timp pentru loviturile El Niño — și ale „geamănului” său mai rece, La Niña — datorită unui nou progres științific.

Pot fi prezise viitoarele fenomene El Niño?

Cercetătorii de la agenția științifică națională australiană CSIRO și de la Universitatea din Melbourne au identificat condițiile în care unele fenomene El Niño și La Niña pot fi prognozate cu un an înainte de apariția lor.

Fenomenele ciclului El Niño – Oscilația Sudică (ENSO), precum El Niño și La Niña, ating de obicei punctul maxim în jurul lunii decembrie și, de regulă, pot fi prognozate cu certitudine cu aproximativ șase luni înainte. Mult timp, a fost extrem de dificil să fie prezise și mai devreme.

Însă, după ce au analizat peste 7 500 de prognoze istorice ENSO, realizate pe baza unor modele climatice create în nouă țări, oamenii de știință au stabilit că informația privind faptul dacă Oceanul Pacific se află, la momentul lansării prognozei, în faza El Niño, La Niña sau într-o stare neutră oferă indicii importante despre cât de fiabilă va fi prognoza peste 12 luni.

Studiul, publicat în revista Science Advances, a arătat că prognozele începute în condiții de La Niña au dat în mod constant rezultate bune chiar și atunci când încercau să prevadă fenomene ENSO cu un an înainte, în timp ce prognozele care porneau dintr-o stare neutră erau semnificativ mai puțin fiabile.

Coautoarea lucrării, dr. Mandy Freund de la Universitatea din Melbourne și cercetătoare la Centrul de Excelență al Consiliului Australian de Cercetare pentru Vremea Secolului XXI, menționează că aceste concluzii oferă o nouă modalitate de a evalua gradul de încredere în prognozele climatice pe termen lung.

„Știam de mult timp că condițiile inițiale influențează precizia modelelor, însă studiul nostru arată cu adevărat cât de izbitoare poate fi diferența dintre performanțele lor”, explică autoarea principală, dr. Nandini Ramesh.

„Cel mai interesant lucru la rezultatele noastre este că putem folosi aceste informații în practică. Putem determina care prognoze merită mai multă încredere și, potențial, putem avertiza publicul mult mai devreme despre apariția fenomenului El Niño”.

Acest progres ar putea contribui la îmbunătățirea sistemului de avertizare privind amenințările. Totuși, dr. Ramesh, cercetător științific principal la CSIRO, subliniază că echipa mai are „câteva etape de parcurs” până ca aceste concluzii să fie aplicate în modelele utilizate de serviciile de prognoză.

„Dar aceste rezultate oferă speranța că, în viitor, vom putea comunica mai devreme și mai clar despre fenomenele așteptate”, adaugă ea.

Cum se poate pregăti lumea pentru El Niño?

El Niño este un fenomen natural, ceea ce înseamnă că nu poate fi oprit. În schimb, prognozele la scară largă și realizate din timp oferă țărilor mai mult timp pentru pregătire.

„Gestionarea resurselor de apă și pregătirea pentru modificările în distribuția precipitațiilor în timp și între regiuni sunt esențiale”, spune Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța (CNRS).

Potrivit lui, guvernele pot, de exemplu, să stocheze și să distribuie apa mai atent, să controleze mai eficient utilizarea rezervoarelor și a apelor subterane, să ajusteze calendarul lucrărilor agricole și schemele de irigare, precum și să pregătească comunitățile pentru secete sau inundații.

Și fermierii își pot reduce pierderile modificând termenele de plantare, irigând câmpurile în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă din timp pentru eventuale secete și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de căldura extremă.

Combaterea schimbărilor climatice poate contribui, de asemenea, la limitarea pagubelor viitoare. Deși fenomenele El Niño pot crește temperatura medie globală cu aproximativ 0,2 °C — ceea ce este deja suficient pentru a provoca distrugeri la scară largă — arderea combustibililor fosili a adăugat mult mai multă căldură în atmosferă.

Impactul El Niño se suprapune, astfel, peste un climat deja în curs de încălzire. Tocmai de aceea, anul 2025 a devenit al treilea cel mai cald an din istoria observațiilor — mai cald decât anul El Niño 2016 — în pofida influenței naturale de răcire a fenomenului La Niña.

„Prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice nu putem elimina El Niño — spune Faranda — însă putem reduce măsura în care schimbările climatice îi amplifică efectele”.