Izolarea forțată din timpul pandemiei a accelerat îmbătrânirea biologică a adolescenților

Acest lucru este demonstrat de rezultatele unui studiu realizat de Institutul Max Planck de Psihiatrie din München, publicate în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), transmite nv.ua

Oamenii de știință au evaluat pentru prima dată consecințele restricțiilor de carantină cu ajutorul ceasurilor epigenetice. Această metodă înregistrează modificările legate de vârstă în metilarea ADN-ului, indicând ritmul real de uzură a organismului la nivel celular în comparație cu datele din acte.

La studiu au participat peste o mie de locuitori ai Germaniei. Probe de salivă pentru analiza genetică au fost prelevate înainte de primul lockdown, în martie 2020, iar testele repetate au fost efectuate după al doilea val de restricții, în primăvara anului 2022.

Măsurătorile de laborator au înregistrat accelerarea îmbătrânirii biologice în toate grupele de vârstă. Totuși, factorii psihologici au avut efecte diferite.

Dacă la copii și adulți aceste modificări erau asociate în principal cu un stil de viață sedentar, atunci la adolescenții cu vârste între 14 și 16 ani ceasul biologic s-a accelerat tocmai din cauza deficitului de comunicare. Interzicerea întâlnirilor față în față cu prietenii și colegii de aceeași vârstă a modificat activitatea anumitor gene din celulele lor.

Autoarea lucrării, Alicia Schowe, a explicat că perioada pubertății face organismul deosebit de vulnerabil. Restricțiile dure au întrerupt socializarea în cel mai critic moment al dezvoltării psihicului, provocând o reacție biologică profundă.

Cele mai mari pierderi le-au suferit participanții care aveau o sănătate precară încă înainte de 2020 sau au crescut în condiții de trai dificile. În același timp, statisticile oficiale privind incidența COVID-19 în orașul lor aproape că nu influențau nivelul de anxietate interioară.

Directoarea institutului, Elisabeth Binder, a reamintit că accelerarea excesivă a vârstei epigenetice sporește probabilitatea dezvoltării unor boli periculoase la maturitate, în special a bolilor oncologice și a diabetului zaharat de tipul al doilea.