Un medic nutriționist avertizează asupra pericolului renunțării complete la carbohidrați

În condițiile unui deficit extrem de carbohidrați, organismul declanșează gluconeogeneza — procesul de producere a glucozei din proteine și glicerină. Totuși, acesta este un mecanism de supraviețuire de urgență, care necesită multă energie, iar activarea sa excesivă sau prelungită poate duce la tulburări metabolice, a declarat dieteticianul și gastroenterologul rus Nuriya Dianova, scrie gazeta.ru.

„Fiziologia umană infirmă ideea renunțării la acești nutrienți. Creierul unui adult consumă aproximativ 120 de grame de glucoză pe zi. În condițiile unui deficit extrem de carbohidrați, organismul declanșează gluconeogeneza — procesul de producere a glucozei din proteine și glicerină. Totuși, acesta este un mecanism de supraviețuire de urgență, care necesită multă energie, și nu reprezintă norma de funcționare. Renunțarea la carbohidrați privează organismul de principala sursă de fibre alimentare solubile în apă, perturbând echilibrul alimentației”, a remarcat medicul.

Potrivit acesteia, renunțarea completă la carbohidrați amenință cu un deficit de energie și cu deteriorarea funcției cerebrale, pierderea masei musculare, probleme digestive și tulburări hormonale.

„Mitul despre nocivitatea carbohidraților este alimentat în mare măsură de frica de zahăr. Într-adevăr, excesul de zahăr adăugat este dăunător sănătății. Dar fibrele, pectina și amidonul conținute în produsele integrale au un indice glicemic scăzut. În intestinul gros, acestea sunt fermentate de bacterii, care produc acizi grași cu lanț scurt (de exemplu, butirat). Aceste substanțe protejează intestinul de inflamații și îi susțin sănătatea”, a concluzionat medicul.