Oamenii de știință din Ungaria vor să învețe câinii să vorbească

Cercetarea lor nu are scop doar să satisfacă curiozitatea, ci să ajute la înțelegerea modului în care a apărut vorbirea la oameni din punct de vedere evolutiv și care sunt mecanismele cognitive și fiziologice din spatele acestei abilități unice, transmite nv.ua.

Doctorul Tamas Farago, coordonatorul proiectului, explică: „Nu putem recrea condițiile în care a apărut limbajul uman, astfel că modelele comparative, precum câinii, sunt esențiale. Studiul capacităților lor de comunicare ajută la înțelegerea etapelor timpurii ale formării vorbirii la specia noastră”.

La prima vedere, ideea de a „învăța câinii să vorbească” poate părea fantastică, însă cercetătorii subliniază că este o întrebare științifică serioasă. Vorbirea este un proces complex, care necesită nu doar un creier dezvoltat, ci și o coordonare precisă a organelor respiratorii, laringelui și aparatului articulator.

Se pare că câinii au deja unele dintre condițiile necesare. Ei pot distinge sunetele, înțeleg zeci de cuvinte, reacționează la intonații și pot chiar recunoaște persoane familiare după voce. Unele experimente au arătat că animalele pot controla mișcările laringelui și pot produce un spectru larg de frecvențe — deși nu cu aceeași precizie ca oamenii. Acest lucru indică o anumită „flexibilitate vocală”, cu potențial de a imita elemente ale vorbirii umane.

Totuși, principalul motiv pentru care câinii nu „vorbesc” încă ar putea fi unul social, nu biologic. Oamenii au dezvoltat limbajul ca instrument de colaborare în sarcini complexe de grup. Câinii, în schimb, se coordonează excelent fără cuvinte — prin priviri, mișcări, mirosuri și sunete. Necesitatea evolutivă a limbajului pur și simplu nu a apărut la ei.

Cercetătorii subliniază că, chiar dacă tehnic câinii ar putea imita vorbirea umană, nu ar trebui să fie forțați să vorbească. Astfel de experimente depășesc limitele etice și pot conduce la „valea înfricoșătoare” — efectul psihologic prin care o ființă non-umană care vorbește provoacă respingere.

Studiul a fost publicat în jurnalul științific Biologia Futura.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.