Studiu: Legătură neașteptată între sportul practicat în copilărie și depresia la adulți

Un nou studiu a arătat că o mai bună rezistență cardiorespiratorie în copilărie și adolescență poate fi asociată cu un risc mai mic de depresie la vârsta adultă, transmite unian.net.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul de Cercetări Medicale Menzies al Universității din Tasmania și de la Universitatea din Adelaide

Profesoara de neuroștiințe Nicole Avena, de la Școala de Medicină Icahn din cadrul Spitalului Mount Sinai, comentând rezultatele, a menționat că valoarea lucrării constă în perioada îndelungată de monitorizare. Spre deosebire de studiile care analizează doar adulți sau au o perioadă scurtă de monitorizare, această lucrare acoperă câteva decenii.

Ce a arătat studiul

Oamenii de știință au analizat datele medicale ale unor copii australieni cu vârste între 7 și 15 ani, colectate în 1985. Ulterior, aceiași participanți au fost examinați din nou când aveau între 36 și 49 de ani. În total, la studiu au participat peste 1.000 de persoane.

În 1985, pregătirea fizică a participanților a fost evaluată cu ajutorul mai multor teste. În special, aceștia au alergat 1,6 km pentru determinarea rezistenței cardiorespiratorii, au efectuat săritura în lungime de pe loc pentru evaluarea forței musculare și au efectuat, de asemenea, probe la cicloergometru.

După mai mult de 30 de ani, participanții au trecut un interviu conform metodologiei Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul căruia a fost evaluată sănătatea lor mintală. Una dintre autoarele studiului, cercetătoarea de la Universitatea din Tasmania Brooklyn Fraser, a relatat că o creștere cu o abatere standard a rezistenței cardiorespiratorii în copilărie și adolescență, determinată în funcție de viteza de alergare pe distanța de 1,6 km, a fost asociată cu o reducere de 13% a riscului de depresie la vârsta adultă.

Cercetătorii au subliniat că cea mai puternică și mai consecventă asociere a fost observată anume în cazul rezistenței cardiorespiratorii – adică al formei fizice care se dezvoltă în timpul activităților ce îl fac pe om să respire greu și să depună efort fizic considerabil. Această asociere s-a dovedit a fi mai puternică în rândul femeilor.

Totodată, autorii menționează că studiul a fost unul observațional, astfel încât rezultatele obținute nu demonstrează că o formă fizică slabă provoacă în mod direct depresia la vârsta adultă.

Cum poate fi legată forma fizică de depresie

Nicole Avena a menționat că există câteva explicații posibile pentru asocierea identificată.

Una dintre ele este legată de influența biologică a exercițiilor aerobice asupra proceselor inflamatorii. Exercițiile fizice regulate pot reduce inflamația cronică din organism prin reglarea funcționării sistemului imunitar. În același timp, inflamația cronică este considerată unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltarea depresiei.

Un alt mecanism poate fi reglarea hormonilor de stres. Activitatea fizică ajută la reglarea proceselor hormonale din organism, ceea ce poate reduce nivelul de stres și îmbunătăți starea de spirit.

În plus, exercițiile fizice cresc nivelul factorului neurotrofic derivat din creier – o proteină importantă pentru supraviețuirea, creșterea și menținerea celulelor nervoase.

Avena presupune, de asemenea, că copiii activi din punct de vedere fizic își păstrează mai des obiceiul de a practica regulat sport și exerciții fizice la vârsta adultă.

Totodată, o parte a asocierii identificate poate fi explicată prin factori comuni, în special veniturile familiei, mediul de acasă sau sănătatea mintală la vârste fragede. Toți aceștia pot influența concomitent atât forma fizică a copilului, cât și riscul de depresie în viitor.

Psihologul clinician și conferențiar la Școala Medicală Harvard Carmel Choi a menționat că rezistența cardiorespiratorie poate fi un fel de indicator al stării generale de sănătate, deoarece reflectă funcționarea inimii, plămânilor și mușchilor. Potrivit acesteia, o formă fizică bună poate indica mai puține probleme de sănătate mai târziu în viață, iar acestea, la rândul lor, sunt de asemenea factori de risc cunoscuți pentru depresie.

Choi a atras atenția și asupra factorilor sociali. Copiii din familii cu venituri mai mari pot avea mai multe oportunități de a practica sport organizat, de a se juca în locuri sigure și de a petrece timpul în zone verzi. Totodată, astfel de familii pot dispune de mai multe resurse pentru menținerea sănătății mintale în viitor – în special de locuințe stabile, educație de calitate și acces la asistență medicală.

Ce trebuie făcut în continuare

Fraser a menționat că rezultatele indică faptul că o formă fizică bună în copilărie poate aduce beneficii nu doar sănătății fizice, ci poate avea și o legătură pe termen lung cu sănătatea mintală. Ea a numit rezistența cardiorespiratorie un factor potențial modificabil, asociat cu sănătatea mintală pe parcursul întregii vieți.

Potrivit acesteia, susținerea activității fizice a copiilor și adolescenților poate fi benefică atât pentru sănătatea lor fizică, cât și pentru cea mintală la vârsta adultă.

Având în vedere răspândirea semnificativă a depresiei, identificarea factorilor asupra cărora se poate interveni de la vârste fragede și care pot contribui la îmbunătățirea sănătății mintale în viitor reprezintă o sarcină importantă pentru sănătatea publică.

Avena este de acord că forma fizică poate fi modificată și tocmai de aceea acest factor merită atenție. În practică, acest lucru înseamnă necesitatea de a susține activitatea fizică zilnică și lecțiile de educație fizică în școli, de a asigura accesul copiilor la activități sportive organizate și la jocuri active obișnuite, indiferent de veniturile familiei, precum și de a acorda o atenție deosebită fetelor, care, de regulă, încetează mai devreme să desfășoare activitate fizică.

Pentru oamenii de știință, următorul pas ar trebui să fie studiile în care forma fizică a copiilor va fi modificată în mod intenționat, iar apoi va fi urmărită starea lor mintală. Acest lucru va ajuta la înțelegerea mai bună a mecanismelor asocierii identificate.