Oameni de știință: Gheața murdară poate agrava catastrofele

Ghețarii himalayeni, care cândva străluceau de o albeață orbitoare, sunt acoperiți tot mai des de poluarea provenită din gazele de eșapament ale automobilelor, centralelor electrice pe cărbune și întreprinderilor industriale. După cum scrie The New York Times, atunci când acest strat întunecat se depune pe suprafața gheții, îi face pe ghețari să absoarbă mai multă căldură solară și să se topească mai repede, avertizează oamenii de știință, transmite unian.net.

Problema se manifestă deosebit de acut în regiunile montane înalte, precum Langtang din Nepal. Chiar acolo, o recentă prăbușire a unui ghețar a provocat inundații devastatoare și fulgerătoare, notează autorii. În pofida peisajelor pitorești, această regiune se află în calea vânturilor care vin din unele dintre cele mai poluate zone industriale ale Asiei de Sud.

Cauza exactă a catastrofei din Nepal rămâne deocamdată necunoscută. Totuși, oamenii de știință avertizează că poluarea aerului devine o amenințare tot mai gravă pentru ghețarii din întreaga lume. În combinație cu încălzirea globală, aceasta sporește riscul distrugerii catastrofale a ghețarilor și al inundațiilor asociate.

"Are un impact enorm asupra acestor ghețari, mai ales pe măsură ce devin tot mai subțiri", a declarat Marco Tedesco, profesor de geofizică la Observatorul Terestru Lamont–Doherty al Universității Columbia.

Aceste rezultate demonstrează încă o dată cât de puține locuri neafectate de poluare au mai rămas pe Pământ. Este vorba, în special, despre microplasticul de pe fundul Oceanului Pacific și despre substanțele chimice toxice "eterne" PFAS, care sunt depistate chiar și în Amazonia.

De ce funinginea accelerează topirea gheții

O preocupare deosebită pentru oamenii de știință o constituie funinginea care se depune pe ghețari. Iar problema nu constă doar în metalele grele și alte substanțe periculoase conținute în particulele poluante.

Gheața întunecată poate fi comparată cu un tricou negru într-o zi caldă și însorită: reflectă mai slab lumina și absoarbe mai multă energie solară direct prin suprafața ghețarului.

Astfel, este slăbit așa-numitul efect de albedo – capacitatea suprafeței de a reflecta energia solară înapoi în spațiu.

"Albedoul este un termen științific care caracterizează capacitatea de reflexie a unei suprafețe și arată ce parte din energia solară revine în spațiu, comparativ cu cantitatea totală de energie care ajunge la suprafață", explică autorii.

Zăpada curată din zonele montane înalte poate reflecta până la 90% din lumina solară care cade pe ea. Însă atunci când pe zăpadă și gheață se depun poluanți precum funinginea, capacitatea lor de reflexie poate scădea brusc. Drept urmare, suprafața absoarbe mai multă căldură, în loc să o reflecte înapoi în spațiu.

Aceasta accelerează topirea gheții. Potrivit unor modelări recente ale oamenilor de știință de la Academia Chineză de Științe, carbonul negru care ajunge în atmosfera Asiei de Sud ar fi putut provoca până la o treime din pierderea totală de masă a ghețarilor din Himalaya în perioada 2007-2016.

În plus, apa care se acumulează la suprafața gheții poate începe să se infiltreze în adâncime și să formeze tuneluri în interiorul ghețarului. Acest lucru îi poate slăbi structura, o poate face instabilă și, în cele din urmă, poate duce la o prăbușire bruscă și de amploare.

Datele satelitare îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine acest proces. Într-un studiu publicat în acest an au fost analizate șase ani de observații satelitare, pentru a urmări cum carbonul negru și praful mineral din zonele industriale joase ale Pakistanului ajung în regiunile montane înalte ale Himalayei. Acești poluanți întunecă suprafața gheții și îi accelerează topirea.

"Dacă poluarea va rămâne necontrolată, în viitor putem observa pierderi de gheață tot mai importante", a declarat Abira Sengupta, cercetătoare la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, care a condus studiul. Potrivit ei, aceasta înseamnă riscul unor noi inundații, similare celei care s-a produs în Nepal.

Poluarea afectează chiar și ninsorile

Topirea ghețarilor nu depinde doar de stratul întunecat de pe suprafața lor. Oamenii de știință au descoperit și alte mecanisme care pot agrava problema.

În special, funinginea din atmosferă reține căldura deasupra regiunilor muntoase, influențează formarea norilor și poate reduce cantitatea de zăpadă care cade în regiune. Drept urmare, ghețarii nu primesc suficientă zăpadă proaspătă, necesară pentru refacerea și creșterea lor.

Particulele poluante se pot depune, de asemenea, în zăpadă și pot pătrunde direct în stratul de gheață, provocând o topire suplimentară deja din interior.

Există numeroase surse de poluare în Asia de Sud. Un rol semnificativ îl au gazele de eșapament ale automobilelor pe benzină. În plus, atmosfera este poluată de sobele casnice pentru gătit, fabricile tradiționale de cărămidă, precum și de incendiile sezoniere de pe terenurile agricole și din păduri.

"Când acest strat întunecat începe să absoarbă căldura, declanșează topirea suprafeței din jurul său. Acest lucru poate scoate la iveală straturi și mai vechi de praf și resturi, care erau ascunse în gheața de dedesubt", a explicat Aashutos Paudel, cercetător la Universitatea Tribhuvan din Nepal.

Potrivit acestuia, pe măsură ce topirea se accelerează, apare un fel de cerc vicios: cu cât se topește mai multă gheață, cu atât sunt expuse mai multe straturi întunecate și poluate, care, la rândul lor, absorb și mai multă căldură solară.

Reducerea emisiilor poate produce rapid rezultate

În același timp, rezultatele studiilor indică și posibile căi de soluționare a problemei. Dacă dioxidul de carbon, principala cauză a încălzirii globale, poate rămâne în atmosferă timp de secole, carbonul negru persistă acolo doar de la câteva zile până la câteva săptămâni.

Aceasta înseamnă că reducerea emisiilor sale poate produce rezultate aproape imediat. De exemplu, acest lucru poate fi facilitat de tehnologii mai curate – automobile electrice, energie regenerabilă și sobe mai moderne, cu emisii mai reduse. Reducerea cantității de funingine din atmosferă va permite curățarea mai rapidă a aerului și diminuarea impactului său negativ asupra ghețarilor vulnerabili din Himalaya.

Un studiu din 2023, realizat de oamenii de știință de la Institutul Indian de Meteorologie Tropicală, a devenit un fel de experiment real privind studierea impactului poluării asupra ghețarilor. Cercetătorii au analizat perioada restricțiilor de carantină din cauza COVID-19, din primăvara anului 2020, când activitatea economică și transportul au fost reduse semnificativ.

Oamenii de știință au stabilit că reducerea temporară a nivelului de poluare a făcut stratul de zăpadă mai deschis la culoare, iar topirea zăpezii în Himalaya s-a redus cu 40%.

Cercetătorii au subliniat că aceasta nu înseamnă că activitatea economică trebuie oprită în întreaga lume. Este vorba, înainte de toate, despre faptul că lupta împotriva poluării aerului poate contribui la protejarea ghețarilor din regiune, care, fără astfel de măsuri, sunt amenințați tot mai mult de dispariție.

Inundație catastrofală în Nepal

Amintim că, pe 26 august, o inundație puternică a lovit districtul Rasuwa din nordul Nepalului – torentele de apă, noroi și resturi au distrus case, drumuri și poduri, avariind obiective ale infrastructurii energetice. Au murit sute de oameni. Potrivit versiunii preliminare, cauza catastrofei a fost o prăbușire de amploare a gheții și rocilor de pe un ghețar. Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice sporesc riscul catastrofelor în Himalaya – creșterea temperaturilor accelerează topirea ghețarilor și a permafrostului.