Studiu: Prezența excesivă pe Internet duce la creșterea nivelului de stres

În 2025, specialiștii au intervievat 900 de adulți din Germania. Respondenții au indicat că, în ultimele 12 luni, cel puțin o dată au jucat jocuri video, au urmărit conținut pornografic, au folosit rețelele sociale sau au făcut cumpărături online. În funcție de frecvența acestor acțiuni, activitatea lor pe Internet a fost încadrată în una dintre trei categorii: patologică, riscantă sau fără probleme. Utilizarea cu probleme, care includea utilizarea patologică și cea riscantă, a fost considerată aplicarea excesivă a serviciilor online, ce duce la tulburări funcționale sau la suferință, scrie journals.plos.org.

Pe parcursul a două săptămâni, participanții au fost evaluați în fiecare seară. Aceștia își raportau starea de spirit, nivelul de stres, dorința de a ieși online și timpul total petrecut în rețea. Totodată, a fost măsurată plăcerea obținută din Internet și măsura în care, din această cauză, erau ignorate alte tipuri de activități.

S-a constatat că participanții cu forme mai serioase de utilizare problematică a Internetului au avut mai des o stare de spirit proastă, stres puternic, au petrecut mai mult timp online și au neglijat alte domenii ale vieții. Factorul-cheie care a determinat continuarea utilizării internetului a fost tentația, iar sentimentele de plăcere și de ușurare au acționat ca factori de susținere.

„Nu atât stresul sau starea de spirit în sine, cât dorința de moment de a ieși pe Internet determină dacă oamenii desfășoară activități online”, a menționat coautorul studiului Andreas Olker. El a adăugat că persoanele dependente pot percepe timpul petrecut în rețea ca pe o recompensă.

Potrivit lui Olker, înțelegerea motivelor pentru care persoanele care tind spre utilizarea problematică a internetului intră în rețea în anumite momente este necesară pentru elaborarea unor strategii mai eficiente de prevenire și tratament.

„Rezultatele noastre arată că ajutorarea oamenilor să recunoască și să gestioneze momentele de tentație poate fi mai eficientă decât concentrarea doar pe stres sau pe starea de spirit”, a adăugat Olker.

Rezultatele au confirmat ipoteza potrivit căreia stresul zilnic, starea de spirit și tentația permit prognozarea utilizării zilnice a internetului. Acești factori influențează, de asemenea, plăcerea resimțită, ușurarea și neglijarea altor activități. Cercetătorii subliniază că consecințele negative apar doar în cazul utilizării problematice sau excesive, nu în general în cazul internetului.

„Am dori să remarcăm că doar un procent mic dintre utilizatorii de internet dezvoltă modele patologice de utilizare. Utilizarea internetului aduce bucurie, distracție sau ușurare de stres într-un mod îmbogățitor, dacă alte domenii importante ale vieții nu sunt ignorate sistematic”, a explicat coautoarea studiului Silke M. Müller.

Ea a adăugat că aceste domenii includ nu doar obligațiile de bază, ci și alte tipuri de activități care influențează pozitiv bunăstarea și sănătatea. Printre acestea se numără exercițiile fizice, plimbările în aer liber și comunicarea cu prietenii. Lucrările anterioare au arătat că, la tinerii cu dependență de Internet, au loc modificări în chimia creierului, care duc la un comportament mai adecvat, și se observă o activitate crescută în unele zone ale creierului în stare de repaus.