Studiu: Beneficiile laptelui matern împotriva rezistenței la antibiotice

Laptele matern poate aduce sugarilor încă un beneficiu pentru sănătate: ajută la limitarea prezenței genelor de rezistență la antibiotice în intestinul lor. Acest lucru este indicat de un studiu internațional condus de Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice din Spania (CSIC), care a analizat modul în care anumite componente ale laptelui matern influențează bacteriile ce colonizează intestinul în primele luni de viață, scrie euronews.com.

Lucrarea, publicată în revista Cell Reports Medicine, arată că alăptarea exclusivă este asociată cu o abundență și o diversitate mai reduse ale genelor de rezistență antimicrobiană în intestinul sugarilor.

„Promovarea alăptării pare să fie o strategie eficientă pentru reducerea numărului de gene de rezistență antimicrobiană în comunitățile bacteriene intestinale într-o perioadă critică de formare a microbiotei”, explică M. Carmen Collado, cercetătoare CSIC la Institutul de Agrochimie și Tehnologie Alimentară (IATA).

Cum influențează laptele matern rezistența la antibiotice?

Unul dintre rolurile-cheie le revine oligozaharidelor din laptele matern (HMO) - molecule care se găsesc în mod natural în laptele matern. Sugarul nu le digeră direct, însă acestea servesc drept hrană pentru anumite bacterii intestinale benefice și contribuie la menținerea echilibrului microbiotei.

Cercetătorii au stabilit că unele dintre aceste componente sunt asociate cu o prezență mai redusă a anumitor gene de rezistență la antibiotice.

„HMO acționează ca modulatori ecologici ai microbiotei intestinale: stimulează creșterea microorganismelor capabile să le utilizeze și pot limita răspândirea bacteriilor purtătoare de anumite gene de rezistență”, menționează Collado.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de știință au analizat probe de scaun de la 57 de sugari în vârstă de o lună din Valencia, precum și probe de lapte de la mamele acestora. Ulterior, rezultatele au fost verificate pe baza datelor provenite de la alți 199 de sugari din Țările de Jos.

Tipul nașterii contează, de asemenea

Studiul arată că atât tipul nașterii, cât și alimentația sunt factori-cheie care determină compoziția rezistomului intestinal, adică totalitatea genelor de rezistență antimicrobiană prezente în bacteriile intestinale.

Oamenii de știință au descoperit diferențe în diversitatea acestor gene între sugarii născuți prin cezariană și copiii veniți pe lume prin naștere vaginală, în timp ce alăptarea exclusivă a fost asociată cu o abundență și o diversitate mai reduse ale genelor de rezistență.

„Primele luni de viață reprezintă o perioadă critică de formare a microbiotei intestinale, când diverși factori de mediu, precum tipul nașterii sau alimentația, pot lăsa o amprentă de lungă durată”, explică Anna Samarra, formată la IATA-CSIC și care lucrează în prezent ca cercetătoare postdoctorală la Universitatea din California, San Diego.