Oamenii de știință au dezvăluit pentru prima dată mecanismul îmbătrânirii creierului

Studiul a fost realizat pe peștele cu viață scurtă Nothobranchius (African turquoise killifish), folosit ca model pentru studiul îmbătrânirii umane, relatează gazeta.ru.

De obicei, se presupune că dacă nivelul de ARN mesager (mRNA) rămâne stabil, și proteina corespunzătoare ar trebui să fie produsă în aceeași cantitate. Însă experimentele au arătat un „decalaj”: mRNA rămânea la același nivel, dar cantitatea de proteină scădea, în special pentru proteinele bogate în aminoacizi bazați.

Motivul este că ribozomii se „blochează” mai frecvent la traducerea acestor segmente de cod, ceea ce duce nu doar la scăderea sintezei proteinelor, ci și la acumularea proteinelor pliate incorect și la declanșarea unui răspuns inflamator — semne caracteristice bolilor Alzheimer și Parkinson.

Odată cu înaintarea în vârstă, numărul total de ribozomi funcționali din creierul peștilor scade. Surprinzător, acest lucru a îmbunătățit sinteza unor proteine mitocondriale, deoarece un număr excesiv de ribozomi făcea ca aceste mRNA să fie mai puțin eficiente.

Experimentele cu blocarea parțială a proteazomului — sistemul de degradare a proteinelor — au arătat că pierderea proteinelor necesare nu se datorează doar distrugerii acestora, ci în primul rând deficiențelor în traducerea mRNA în proteine.

Autorii sugerează că „blocarea” ribozomilor poate fi un mecanism universal al îmbătrânirii creierului, explicând instabilitatea genomică, scăderea biosintezei și inflamația. Dacă se vor găsi metode pentru a îmbunătăți funcționarea ribozomilor sau eficiența traducerii, acest lucru ar putea deschide noi direcții pentru tratamentul bolilor cerebrale asociate vârstei.

Următorul pas al cercetătorilor este să studieze mostre de creier uman și să verifice dacă este posibil să se recâștige controlul asupra traducerii pentru a încetini modificările legate de vârstă.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.