Copiază linkulOamenii de știință: Există o legătură persistentă între utilizarea rețelelor sociale și depresie
Oamenii de știință de la Universitatea din Cincinnati și Universitatea Northwestern au analizat datele de la peste 183 de mii de participanți adulți.
Ei au identificat o corelație stabilă între utilizarea îndelungată a rețelelor sociale și autoevaluările privind simptomele depresive.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista PLOS Digital Health.
Autorii au studiat chestionare anonime completate de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, din perioada 2011-2021. Pentru analiză au fost utilizate metode de învățare automată, care au permis compararea influenței diferiților factori ai stilului de viață asupra riscului de depresie, inclusiv nivelul de educație, ocuparea forței de muncă, privitul la televizor, jocurile video și timpul total petrecut pe internet.
Potrivit studiului, cea mai evidentă legătură a fost observată la persoanele care petreceau pe rețelele sociale cel puțin 150 de minute pe zi. Această legătură s-a menținut pe parcursul tuturor celor 11 ani de observații.
Pentru înțelegerea termenului „corelație”, cercetătorii subliniază că acesta înseamnă o legătură statistică între fenomene, însă nu demonstrează că unul îl cauzează pe celălalt.
În opinia autorilor, rolul rețelelor sociale s-a intensificat în timp. Dacă la începutul anilor 2010 platformele erau utilizate preponderent pentru comunicarea cu persoane cunoscute, astăzi utilizatorii își petrec o parte semnificativă din timp urmărind conținut de la persoane necunoscute, bloggeri și fluxuri de recomandări.
Cercetătorii menționează separat că lucrarea lor nu demonstrează o relație de cauzalitate. Din datele obținute nu se poate concluziona că rețelele sociale provoacă depresia. Este posibilă și o relație inversă: persoanele cu dificultăți psihologice deja existente pot apela mai frecvent la rețelele sociale. Totuși, stabilitatea legăturii identificate pe parcursul a peste zece ani o transformă într-un subiect pentru studii ulterioare.
Autorii consideră că, pentru reducerea riscurilor potențiale, nu este obligatoriu să se renunțe complet la rețelele sociale. Printre măsurile posibile, aceștia menționează limitarea timpului de utilizare a aplicațiilor, dezactivarea unei părți din notificări și un control mai conștient al timpului petrecut în fața ecranului.
Însă odată cu reducerea dependenței de rețelele sociale, va apărea neapărat un gol. Adesea, oamenii care încearcă să renunțe la un obicei nociv sau la o dependență cad în capcana acestuia — au renunțat, însă, din cauza golului interior, apare mult timp liber, care nu are cu ce să fie umplut, iar persoana revine la vechile moduri de a-și petrece timpul liber.
Cea mai bună modalitate de a depăși această capcană este găsirea unui hobby care să îl înlocuiască. Acesta poate consta în antrenamente de forță, în învățarea unor abilități noi sau în orice activitate capabilă să captiveze pentru multe sute de ore. Este de preferat ca aceasta să nu dăuneze sănătății mintale și fizice, iar în mod ideal — să o consolideze.
Copiază linkul
