Oamenii de știință: Marea Mediterană se încălzește într-un ritm record

Prin urmare schimbările afectează chiar și straturile aflate la câteva mii de metri sub suprafață.

Lucrarea a fost publicată în revista Geophysical Research Letters a Uniunii Geofizice Americane.

Cercetătorii au reunit măsurătorile de temperatură și salinitate colectate de expediții științifice și geamanduri autonome din 1950 până în 2025. S-a constatat că, din anul 2000, apele de suprafață ale mării se încălzesc cu aproximativ jumătate de grad pe deceniu — de două-trei ori mai rapid decât Oceanul Planetar în medie. În prezent, primii 100 de metri de apă sunt cu aproximativ două grade mai calzi decât nivelul mediu din perioada 1950-1999.

„Pentru noi, alarmantă a fost viteza cu care se produce acest lucru și adâncimile până la care pătrund schimbări atât de semnificative, au relatat cercetătorii. Procesul avansează cel mai repede în partea centrală și estică a mării, iar Adriatica este în frunte, schimbările accelerându-se până la fund.

Mecanismul ține de densitatea apei: cea caldă devine mai ușoară, iar cea sărată — mai grea. Iarna, vânturile reci răcesc suprafața Adriaticii, iar apa care devine mai densă se scufundă, transportând oxigen spre centrul și estul Mării Mediterane. Anterior, această apă era rece, însă acum salinitatea prevalează asupra încălzirii — iar spre fund coboară apă tot mai caldă. Din anul 2000, apele de adâncime din sudul Adriaticii se încălzesc de șase ori mai rapid decât într-un bazin tipic al regiunii.

Perspectivele sunt îngrijorătoare, avertizează oamenii de știință: apa caldă reține mai puțin oxigen, iar scăderea acestuia este deja înregistrată în anumite zone. Viețuitoarele marine nu au unde să se retragă: la nord, bazinul este închis de uscat, iar adâncurile se încălzesc odată cu suprafața. Marea Mediterană, la fel ca oceanele în ansamblu, a absorbit peste un sfert din dioxidul de carbon emis de omenire și mai mult de 90% din căldura excesivă provocată de gazele cu efect de seră.

Acum, autorii vor să afle ce anume accelerează schimbările în salinitatea mării: fenomenele atmosferice, modificările evaporării, ale precipitațiilor sau afluxul apelor atlantice prin Strâmtoarea Gibraltar. În paralel, ei vor verifica în ce măsură modelele climatice iau în calcul cu precizie asemenea schimbări — de aceasta depinde fiabilitatea prognozelor regionale.