Studiu: Sănătatea mintală a tinerilor se deteriorează în întreaga lume
O echipă internațională formată din 261 de specialiști a sintetizat răspunsurile respondenților din 92 de state și a ajuns la concluzia că tânăra generație traversează vremuri deloc ușoare.

Oamenii de știință au descoperit semne de deteriorare a bunăstării psihice a populației din diferite țări, schimbările negative fiind deosebit de evidente în rândul tinerilor. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Columbia, care au analizat răspunsurile a aproape 50 de mii de persoane din 92 de țări. Rezultatele lucrării au fost publicate în revista Social Indicators Research.
Ce se întâmplă cu sănătatea mintală a tinerilor
Studiul a arătat că starea generală a sănătății mintale la nivel mondial provoacă îngrijorare. Mai mult, acest lucru vizează chiar și țările cele mai prospere din punct de vedere economic. Cel mai des, tinerii respondenți au relatat lipsa de vitalitate, reziliență emoțională scăzută și incapacitatea de a face față stresului. Acești indicatori sunt vizibil mai slabi în rândul tinerilor de astăzi decât erau la semenii lor din generațiile anterioare.
În același timp, participanții vârstnici la sondaj, dimpotrivă, demonstrează rezultate relativ bune. În plus, oamenii apreciază, în general, la un nivel ridicat calitatea relațiilor lor cu cei din jur și sentimentul că viața are sens. Aceste aspecte ale bunăstării psihologice își mențin indicatorii ridicați la persoane de diferite vârste.
De ce se deteriorează bunăstarea psihologică a tinerilor
Respondenților li s-a propus să răspundă la zece întrebări care au acoperit diferite aspecte ale sănătății mintale, precum sentimentul de competență, optimismul, respectul de sine, emoțiile pozitive, implicarea în viață și energia. Suplimentar, oamenii de știință au studiat prevalența stresului, depresiei și anxietății, precum și satisfacția generală față de viață. Participanții au comunicat, de asemenea, vârsta, veniturile, educația și statutul lor ocupațional. Sondajul a fost desfășurat preponderent în format online.
Indicatorii bunăstării au fost influențați de factori socioeconomici. Participanții angajați se simțeau, în medie, mai bine decât cei șomeri, iar un venit mai ridicat era asociat cu rezultate mai favorabile. Totodată, oamenii de știință nu au identificat un prag clar după care banii încetau să influențeze starea psihologică: respondenții mai înstăriți demonstrau, în medie, indicatori mai buni.
O legătură pozitivă a fost identificată și cu nivelul de educație. Persoanele care aveau doar studii medii sau nu aveau deloc studii relatau mai frecvent despre un nivel mai scăzut de bunăstare. Fiecare nivel de educație următor era însoțit de îmbunătățirea indicatorilor. În plus, participanții care nu locuiau singuri își evaluau, în medie, starea mai bine. Iar cei care lucrau în format hibrid au relatat despre o stare mai bună decât angajații care lucrau „de la distanță”.
„Datele obținute nu sunt doar un motiv de a îndemna autoritățile să acorde atenție stării psihologice a tinerilor și a persoanelor cu venituri mici. Este un semnal că grupuri întregi ale populației întâmpină deja dificultăți și simt că capacitatea lor de a face față încercărilor vieții slăbește”, menționează conducătorul studiului, Kai Ruggeri, profesor la Universitatea Columbia.