Oamenii de știință avertizează asupra înrăutățirii condițiilor geomagnetice

Periodic au loc erupții pe suprafața astrului. Dacă explozia are loc pe partea Soarelui orientată spre noi, particulele încărcate „atacă” magnetosfera. În acest caz, protecția naturală este supusă unor fluctuații serioase. Aceste perturbări sunt ceea ce numim furtuni geomagnetice, transmite mentoday.ru.

Ele au loc regulat, de aproximativ 30 de ori pe an. Durata lor poate varia de la câteva ore până la câteva zile. Intensitatea furtunilor depinde de orientarea câmpului magnetic al plasmei expulzate în raport cu cel terestru. Dacă acesta este orientat spre sud, Pământul devine deosebit de vulnerabil. Unele particule pătrund prin protecție, iar magnetosfera suferă o presiune extrem de mare.

Pentru a evalua intensitatea perturbărilor geomagnetice se folosește o scară NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration - Administrația Națională Oceanică și Atmosferică) formată din cinci niveluri: de la G1 la G5. Furtunile din categoria G5 sunt extrem de rare, dar influența lor asupra magnetosferei este de câteva ori mai puternică decât cea a furtunilor slabe din clasa G1.

Activitatea solară reprezintă o amenințare serioasă nu doar pentru sateliți și aparate spațiale, ci și pentru echipamentele de la sol. Fluxurile de particule încărcate, interacționând cu atmosfera, pot provoca întreruperi în funcționarea echipamentelor electrice, a sistemelor de comunicații și de navigație.

Oamenii de știință avertizează, de asemenea, asupra probabilității apariției unor supererupții în următorii o sută de ani. Energia unor astfel de evenimente poate fi comparabilă cu puterea a un miliard de bombe atomice, ceea ce ar putea duce la blocaje globale: dezactivarea sateliților, distrugerea rețelelor energetice și oprirea infrastructurilor-cheie. Energia estimată a unei supererupții ajunge la un octilion de jouli — o valoare notată cu cifra 1 urmată de 27 de zerouri.

În acest weekend se așteaptă modificări notabile ale condițiilor geomagnetice din cauza creșterii vitezei vântului solar. De vină este o gaură coronală mare de pe astrul ceresc.

„Cu doar câteva zile în urmă, obiectul era localizat semnificativ sub ecuatorul solar, iar modelele arătau că fluxul rapid de vânt solar din acea gaură va trece sub planul planetei. În ultimele 24–48 de ore, însă, zona ocupată de gaură pe Soare s-a extins considerabil, mai ales în sus, și, dacă Soarele nu reușește rapid să recupereze acele teritorii ocupate de gaură, atunci fluxul de vânt va lovi planeta deja sâmbătă, 17 mai”, au declarat specialiștii de la Laboratorul de Astronomie Solară al IKI și ISZF RAN.

Între timp, activitatea de erupție rămâne ridicată. Pe 15 mai au fost înregistrate opt explozii, majoritatea slabe, de clasa C, care nu reprezintă o amenințare pentru Pământ. Totuși, o erupție a atins categoria M, potențial periculoasă. Astfel de evenimente pot provoca furtuni de radiații și interferențe în funcționarea echipamentelor radio.

Pe 16 mai, au mai avut loc încă șapte erupții de clasa C. La sfârșitul săptămânii de lucru, indicele activității solare era de 5,7 puncte, ceea ce corespunde nivelului portocaliu — al treilea din cinci posibile.

Potrivit previziunilor preliminare, viteza vântului solar în următoarele zile ar putea crește de la actualii 400 kilometri pe secundă la 600–700 kilometri pe secundă. La astfel de valori, de regulă, există riscul apariției furtunilor geomagnetice de nivelul unu sau doi pe o scară de cinci niveluri. Dacă parametrii mediului interplanetar se vor combina într-un mod deosebit de „favorabil”, este posibilă și o furtună de nivelul trei, avertizează specialiștii.

În acest moment, probabilitatea furtunilor geomagnetice pentru sâmbătă și duminică, 17 și 18 mai, este estimată la 30–40%. Aproximativ același procent este atribuit și unor perturbări geomagnetice mai slabe, corespunzătoare nivelului galben. Există însă și șansa ca câmpul magnetic al Pământului să facă față atacului astrului, iar situația să rămână în zona verde — probabilitate pe care oamenii de știință o estimează tot la 30–40.