Studiu: Laudele pentru inteligență aproape dublează riscul ca copiii să copieze

La studiu au participat 378 de copii cu vârste de 5-6 ani din trei grădinițe ale unui mare oraș din estul Chinei. Mai întâi, copiii au susținut un test preliminar de numărare a obiectelor din imagini-rebusuri vizuale — acest lucru le permitea experimentatorilor să-i comunice fiecărui copil că a eșuat sau că a reușit, indiferent de răspunsurile reale. Ulterior, un adult explica motivul: eșecul era atribuit lipsei de efort, ghinionului sau dificultății sarcinilor; succesul — inteligenței, efortului, norocului sau ușurinței sarcinilor. În grupurile de control nu au fost oferite explicații, transmite apa.org.

După aceasta, toți copiii au rezolvat testul principal — cinci sarcini dificile în cinci minute. Înainte de a pleca, experimentatoarea lăsa intenționat la vedere o foaie cu răspunsuri, îi ruga să nu se uite și ieșea. O cameră ascunsă înregistra copiatul (privirea răspunsurilor și copierea). Apoi, cu fiecare copil a fost purtată o discuție explicativă despre importanța efortului.

Rezultatul-cheie: dintre copiii care au auzit că s-au descurcat „pentru că sunt inteligenți”, 64,3% au copiat — aproape de două ori mai mult decât în grupul de control (35,7%). În grupul lăudat pentru efort au copiat 35,7%, pentru noroc — 38,1%, iar pentru ușurința sarcinii — 21,4%. Explicațiile privind eșecul nu au avut un efect semnificativ: au copiat între 33% și 52%, diferențele fiind nesemnificative din punct de vedere statistic.

Autorii consideră că lauda pentru inteligență creează presiune: copilul care a primit statutul de „inteligent” se teme să nu-l confirme și, într-o situație dificilă, preferă să se uite la răspunsuri decât să recunoască eșecul. Aceasta este prima confirmare experimentală a ipotezei „atribuire-moralitate”: explicațiile cauzale ale adulților influențează nu doar motivația, ci și comportamentul moral al copiilor. Psihologii avertizează: „În dorința de a crește elevi încrezători, putem distruge involuntar trăsăturile pe care se bazează succesul adevărat”.

Se știe că necinstea academică în rândul elevilor și studenților constituie 60-70% și, respectiv, 50-80%. În cazul preșcolarilor, datele studiilor sunt mai puține, însă în experimente 40-60% dintre copiii de 4-6 ani se uită, de asemenea, la răspunsuri. Legătura dintre statutul de „inteligent” și necinste fusese observată și anterior, însă rolul anume al cuvintelor adulților nu fusese demonstrat. Noul rezultat este în concordanță cu ideile lui Carol Dweck: persoanele care consideră că abilitățile sunt înnăscute trișează mai des în situații dificile. Psihologii recomandă ca un copil să fie lăudat pentru eforturile sale, nu pentru inteligența înnăscută.