Oamenii de știință au confirmat beneficiile săptămânii de lucru de patru zile pentru angajați

La astfel de concluzii a ajuns un grup internațional de oameni de știință, care a analizat datele a aproape 3.000 de angajați din șase țări.

Potrivit studiului, pandemia COVID-19 a schimbat atitudinea față de muncă și a crescut semnificativ interesul pentru formate de lucru care reduc povara asupra angajaților. Unul dintre acestea a devenit săptămâna de lucru de patru zile — nu prin prelungirea programului zilnic, ci prin reducerea efectivă a orelor de muncă, menținând în același timp venitul. Anterior, astfel de experimente erau realizate rar și în principal pe eșantioane mici din anumite țări din Europa de Nord, astfel încât rezultatele lor erau greu de generalizat pentru alte domenii și regiuni. Noua cercetare reprezintă cel mai amplu studiu internațional asupra acestui format de angajare.

În proiect au participat 141 de organizații din SUA, Canada, Regatul Unit, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă. Timp de șase luni, companiile au redus programul angajaților la 80% din timpul de lucru anterior, menținând salariul integral. Pentru a face acest lucru posibil, angajatorii au optimizat procesele, au redus sarcinile cu eficiență scăzută și au revizuit programele. În total, în studiu au participat 2.896 de angajați; în grupul de control au fost incluse 12 companii care nu au implementat săptămâna de lucru de patru zile, dar plănuiau să analizeze această opțiune.

După șase luni, angajații au lucrat într-adevăr mai puțin — în medie cu cinci ore pe săptămână. Pentru o parte dintre angajați, reducerea încărcăturii a fost și mai semnificativă. Sondajele au arătat că participanții la experiment au raportat scăderea nivelului de epuizare și îmbunătățirea stării psihice și fizice. În același timp, a crescut satisfacția la locul de muncă. În grupul de control, astfel de schimbări nu au fost observate.

Potrivit autorilor, factorii cheie care explică îmbunătățirea stării de bine au fost somnul de calitate mai bună, reducerea oboselii și creșterea așa-numitei capacități de muncă — senzația subiectivă că persoana se descurcă mai bine cu sarcinile. Aceasta indică faptul că reducerea timpului de lucru nu conduce la stres din cauza lipsei orelor, ci, dimpotrivă, ajută la optimizarea sarcinilor și la evitarea supraîncărcării angajaților.

Efectul a fost mai puternic în rândul celor care au reușit să reducă semnificativ orele de muncă. Cu toate acestea, chiar și la reducerea minimă a încărcăturii, indicatorii de stare de bine s-au îmbunătățit în medie în întreaga grupă. Starea fizică s-a modificat mai puțin, ceea ce autorii leagă de necesitatea unei perioade mai lungi de observație, însă și aceste schimbări au fost statistic semnificative.

La un an după începerea proiectului, cercetătorii au repetat măsurătorile și au constatat că efectul pozitiv se menține. Acest lucru indică, în opinia lor, că nu este vorba despre un „efect de noutate” pe termen scurt, ci despre un impact pozitiv durabil.

Potrivit autorilor, rezultatele studiului demonstrează că reducerea săptămânii de lucru poate fi un instrument eficient în combaterea epuizării și o modalitate de a crește satisfacția profesională la nivel sistemic.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.