Cercetătorii au anulat o prognoză anterioară a prăbușirii sistemului climatic al Pământului: Există speranță

În ultimele decenii, oamenii de știință nu au încetat să vorbească despre criza climatică care amenință planeta, aducând cu sine valuri incredibile de căldură, secete și incendii de pădure, precum și catastrofe extreme. Mai mult, în ultimii câțiva ani, oamenii de știință au speriat umanitatea cu perspectiva prăbușirii sistemului climatic al Pământului, urmată de temperaturi și condiții climatice și mai extreme, cu care nu toate organismele vii vor putea face față. Dar acum, cercetătorii au afirmat neașteptat că există totuși speranță, scrie SciTechDaily, informează focus.ua.

O nouă cercetare arată că prognozarea punctelor de neîntoarcere ale climei, cum ar fi încetinirea circulației meridionale atlantice (AMOC) și prăbușirea calotelor glaciare, este extrem de incertă din cauza limitărilor datelor. Totuși, cercetătorii recunosc că aceste rezultate nu anulează în niciun fel necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece instabilitatea climei crește odată cu încălzirea.

Rezultatele cercetării efectuate de climatologi de la Universitatea Tehnică din München și Institutul Potsdam pentru Cercetări privind Impactul Climei arată că incertitudinile actuale sunt prea mari pentru a prezice cu exactitate când componentele critice ale sistemului Pământului vor ajunge la punctul de neîntoarcere.

Este cunoscut faptul că momentele de cotitură, cum ar fi prăbușirea calotelor glaciare ale planetei, pot avea loc ca răspuns la încălzirea globală cauzată de activitatea umană. Aceste puncte de neîntoarcere sunt caracterizate de schimbări rapide și ireversibile ale climei și ar putea avea consecințe catastrofale pentru toate formele de viață de pe planetă. Dar acum, cercetătorii afirmă că prezicerea momentului în care se vor întâmpla aceste evenimente este, în realitate, mai complicată decât se credea anterior.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au identificat trei surse principale ale acestei incertitudini.

În primul rând, prognozele sunt, în general, bazate pe presupuneri referitoare la mecanismele fizice fundamentale și la acțiunile posibile ale umanității în viitor. Toate acestea sunt folosite pentru a extrapola datele trecute în viitor. Cercetătorii consideră că aceste presupuneri pot fi excesiv de simplificate și pot duce la erori semnificative.

În al doilea rând, observațiile directe pe termen lung ale sistemului climatic al planetei sunt, de fapt, rare, iar componentele sistemului climatic al Pământului analizate pot fi reprezentate inadecvat de date.

În al treilea rând, datele climatice istorice ale planetei sunt încă incomplete. Cercetătorii consideră că lipsurile uriașe de date, în special pe perioade lungi din trecut, și metodele utilizate pentru completarea acestor lipsuri pot introduce erori în statisticile folosite pentru prognozarea momentelor de cotitură.

În același timp, oamenii de știință subliniază că datele statistice sunt încă utile pentru observarea principalelor componente ale sistemului climatic al Pământului și pentru identificarea celor care au devenit defecte sau mai instabile.