Oamenii de știință au descoperit depresia circadiană
Cercetătorii australieni au descoperit un nou tip de depresie. Acesta e asociat cu dereglarea ritmurilor circadiene și se întâlnește la circa un sfert dintre persoanele cu tulburări depresive severe, recurente sau de lungă durată.

Iar cel mai grav este că, în cazul acestui tip de depresie, metodele standard de tratament (de exemplu, antidepresivele) funcționează semnificativ mai slab, transmite mentoday.ru
În studiu au fost utilizate date clinice și genetice de la 11 380 de participanți ai Studiului australian privind genetica depresiei. Dintre aceștia, 2 604 persoane, sau 23%, au fost incluse în grupul cu presupusă depresie circadiană. Vârsta medie a participanților din acest grup era de circa 38 de ani, iar 80% erau femei.
Cum a fost identificată depresia circadiană
Să începem cu baza: ritmurile circadiene sunt cicluri interne ale organismului, cu o durată de aproximativ 24 de ore, care reglează, printre altele, somnul și starea de veghe. Acestea sunt influențate de lumină, regimul de activitate și alte semnale externe.
Cercetătorii au inclus participanții în presupusul nou subtip dacă aceștia prezentau cel puțin trei dintre cele șase semne:
- variații sezoniere ale intensității depresiei;
- ora târzie de adormire și mijlocul târziu al somnului;
- somn mai îndelungat în timpul unui episod depresiv;
- tendința de a se culca târziu și de a se trezi târziu;
- oboseală pronunțată după trezire;
- jetlag social — neconcordanță între regimul de somn din zilele de muncă și cele libere.
Apropo, vă puteți verifica — dacă trei din cele 6 semne sunt prezente, există un motiv să vă adresați unui psihiatru, dacă nu ați făcut-o încă.
Care este pericolul depresiei circadiene?
Comparativ cu alți participanți cu depresie, persoanele din grupul circadian au raportat un debut mai timpuriu al bolii, un număr mai mare de episoade și simptome mai severe. De asemenea, la acestea au fost observate mai frecvent gânduri și tentative suicidare, precum și manifestări care amintesc de hipomanie și simptome psihotice.
Analiza genetică a relevat, de asemenea, în acest grup indicatori mai înalți ai predispoziției ereditare la anumite afecțiuni psihice și fizice, inclusiv la tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, tulburări de dispoziție, rezistență la insulină și niveluri crescute ale trigliceridelor.
Antidepresivele ar fi putut avea un efect mai slab
Separat, cercetătorii au analizat informațiile oferite de participanți despre eficiența medicamentelor și efectele adverse. La persoanele incluse în subtipul circadian, eficiența raportată a inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN) a fost mai redusă decât la ceilalți participanți. Aceștia au raportat, de asemenea, un număr mai mare de efecte adverse.
În același timp, datele privind eficiența medicamentelor s-au bazat pe autoevaluări, nu pe un studiu clinic în care participanții ar fi fost repartizați aleatoriu la diferite scheme de tratament. Prin urmare, studiul nu demonstrează că antidepresivele standard nu îi ajută pe oamenii cu un astfel de profil și nu permite stabilirea medicamentului care s-ar potrivi mai bine unui anumit pacient.
Autorii presupun că, pe viitor, unele persoane cu astfel de particularități ar putea fi ajutate de abordări orientate spre reglarea ritmurilor circadiene. Printre acestea se numără terapia cu lumină, un regim mai stabil de somn și veghe, precum și metode de tratament care utilizează melatonina sau acționează asupra mecanismelor asociate acesteia. Totuși, avantajul acestor metode anume pentru subtipul propus urmează încă să fie confirmat.


