Oamenii de știință „au întinerit” creierul cu aproape un an datorită alimentației la ore fixe

Acest lucru este demonstrat de un studiu realizat de cercetători chinezi de la Universitatea Yan'an și Universitatea Jiaotong din Xi'an, publicat în revista științifică Frontiers in Aging.

La experiment au participat 23 de bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani (vârsta medie — aproximativ 35 de ani), care întruneau criteriile clinice ale sindromului metabolic — o combinație de afecțiuni care sporesc riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și declin cognitiv.

La început, participanții au urmat timp de o lună regimul alimentar și programul obișnuit, apoi timp de o lună au consumat toate alimentele într-un interval de opt ore — de la 8:00 la 16:00, fără restricții privind tipurile și cantitatea de hrană, iar în fereastra de post de 16 ore au băut doar apă. Respectarea regimului a fost monitorizată cu ajutorul unui monitor continuu de glucoză și al fotografiilor zilnice ale alimentelor trimise în chat-ul cu medicii.

Toți cei 23 de participanți au finalizat programul. În medie, aceștia au slăbit aproximativ 4,4 kg, iar indicele lor de masă corporală a scăzut de la circa 31,4 la 30. Trigliceridele pe nemâncate au scăzut cu aproximativ 29%, glucoza pe nemâncate — cu 10%, de asemenea, au scăzut insulina pe nemâncate și rezistența la insulină, iar sensibilitatea la insulină s-a îmbunătățit. În testul de memorare a cuvintelor, scorul mediu la reproducerea imediată a crescut cu aproximativ 19% — de la 45 la 54, iar reproducerea întârziată — de la 9,4 la 11,3 puncte. La începutul studiului, vârsta estimată a creierului participanților era, în medie, cu 2,8 ani mai mare decât vârsta reală, iar după o lună de alimentație timpurie diferența s-a redus la 2,0 ani — o scădere de aproximativ nouă luni.

La analiza structurilor cerebrale, a crescut volumul materiei cenușii în patru zone ale emisferei stângi: talamusul, hipocampul, substanța neagră și nucleul roșu. Autorii presupun că regimul alimentar poate acționa prin îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral, stimularea autofagiei și creșterea nivelului factorului neurotrofic derivat din creier, deși aceste mecanisme nu au fost măsurate direct.

Expertul independent, conferențiar universitar în psihologie la Universitatea din Otago, Mei Peng, a remarcat că dovezile privind beneficiile restricționării alimentației pentru funcțiile cognitive sunt deocamdată mixte: la persoanele cu tulburări metabolice sau cognitive, potențialul de îmbunătățire poate fi mai mare, însă acest lucru urmează încă să fie verificat.