Oamenii de știință au explicat problemele de sănătate ale copiilor concepuți prin FIV

Autorii unui nou studiu au ajuns la concluzia că de vină ar putea fi un anumit mecanism genomic. Acesta este declanșat de stresul la care sunt supuși embrionii în timpul procedurilor de fertilizare in vitro desfășurate în laborator.

Procedura de fertilizare in vitro (FIV) presupune fertilizarea în afara organismului femeii. Aceasta include extragerea ovocitelor din ovare și fertilizarea lor cu spermatozoizi în condiții de laborator. Unul sau mai mulți embrioni rezultați sunt transferați ulterior în uter.

FIV este utilizată pe scară largă în întreaga lume din 1978. Totuși, în pofida avantajelor metodei, în timp au apărut îngrijorări cu privire la posibilele consecințe pe termen lung asupra sănătății descendenților concepuți astfel.

Studii epidemiologice ample au arătat că, în comparație cu semenii concepuți pe cale naturală, copiii concepuți prin FIV prezintă, la vârste mai înaintate, un risc relativ mai mare de a dezvolta tulburări neurologice și psihice, boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate și cancer. Până în prezent, cauzele biologice care stau la baza acestui fenomen nu erau clare.

Cercetători de la mai multe centre științifice și medicale din Republica Populară Chineză, al căror articol a fost publicat în revista American Journal of Obstetrics and Gynecology, au presupus că motivul constă în stresul la care sunt supuși embrionii în timpul procedurilor de FIV desfășurate în laborator. Acesta poate duce la instabilitate genomică și, prin urmare, poate crește riscul unor probleme de sănătate pe termen lung.

Pentru a verifica această ipoteză, oamenii de știință s-au concentrat asupra elementelor genetice mobile LINE-1 (prescurtare de la Long Interspersed Nuclear Elements-1 — elemente nucleare lungi intercalate de tipul unu). Aceste segmente de ADN fac parte din „genele săritoare”, sau transpozoni. Ele se pot deplasa în interiorul genomului și îl pot restructura, copiindu-se și inserând aceste copii în noi regiuni ale genomului.

Procesul de deplasare necontrolată a transpozonilor a atras atenția autorilor studiului deoarece are loc preponderent în stadiul dezvoltării embrionare. În plus, cercetările efectuate pe șoareci au arătat că activitatea sporită a transpozonilor poate servi și drept indicator al stresului suportat la o vârstă fragedă.

Întrucât procedura FIV implică expunerea embrionilor la factori de stres precum mediile nutritive artificiale, fluctuațiile de temperatură și diverse manipulări, cercetătorii au decis să afle dacă elementele LINE-1 se activează la copiii concepuți prin această metodă. În acest scop, au colectat probe de sânge din cordonul ombilical de la 33 de copii concepuți prin FIV și de la 42 de copii concepuți pe cale naturală.

Echipa a efectuat secvențierea întregului genom al ADN-ului și a calculat proporția totală a elementelor LINE-1 în genomul fiecărui copil. Pentru a lua în considerare particularitățile genetice ale familiei, studiul a inclus trei perechi de frați (frați și surori biologici): un copil din fiecare pereche a fost conceput prin FIV, iar celălalt — pe cale naturală. Apoi, cercetătorii au determinat ce gene sunt situate direct în regiunile genomului modificate de LINE-1 și la o distanță de până la 500 de mii de perechi de baze față de acestea.

În cele din urmă, s-a constatat că, în comparație cu copiii concepuți pe cale naturală, genomurile copiilor concepuți prin FIV conțin o proporție totală semnificativ mai mare de ADN de tip LINE-1. Un tablou similar a fost observat în toate cele trei perechi de frați studiate.

Cercetătorii au identificat 11 regiuni ale genomului în care grupurile difereau prin frecvența inserării LINE-1 și 14 regiuni care se deosebeau prin frecvența eliminării acestor elemente. Analiza secvențelor de nucleotide adiacente acestor regiuni a indicat o concentrație ridicată de gene asociate cu boli metabolice, cardiovasculare, neuropsihiatrice și oncologice, adică cu acele patologii al căror risc de dezvoltare este asociat cu conceperea prin metoda FIV.