Oamenii de știință au numit cele mai mari amenințări la adresa omenirii în secolul XXI

Oamenii de știință au avertizat că două scenarii — utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale și conflictul nuclear — au potențialul de a provoca dispariția completă a civilizației noastre, transmite nv.ua

Experiența pandemiei COVID-19 a demonstrat clar că comunitatea mondială nu este întotdeauna pregătită corespunzător pentru provocări de amploare. Într-o nouă lucrare fundamentală, publicată în revista științifică The Lancet, zeci de specialiști de top au alcătuit un catalog amplu al celor 17 principale amenințări la adresa sănătății și supraviețuirii omenirii în secolul XXI.

Principala concluzie a analizei este că, deși lista pericolelor provoacă o îngrijorare serioasă, consecințele catastrofale mai pot fi prevenite dacă sunt luate măsuri hotărâte chiar acum.

După cum a menționat copreședintele Comisiei revistei pentru amenințările globale, medicul și economistul Christopher J. L. Murray de la Universitatea din Washington, nu doar amploarea provocărilor este impresionantă, ci și faptul că omenirea are o posibilitate reală de a influența cursul evenimentelor. Pentru calcule, oamenii de știință au utilizat indicatorul DALY (anii de viață pierduți din cauza dizabilității sau a decesului prematur), evaluând pierderile potențiale în perioada 2025-2100. Un DALY corespunde unui an pierdut de viață sănătoasă a unei persoane.

Din întreaga listă, cercetătorii au evidențiat două amenințări speciale care, în pofida probabilității relativ reduse de apariție, ar putea duce la dispariția completă a omenirii până în 2100. Este vorba despre acțiuni rău-intenționate care implică utilizarea inteligenței artificiale — în special pentru dezvoltarea celor mai noi arme biologice, precum și despre conflicte nucleare de amploare, capabile să provoace foamete nucleară. Alte catastrofe teoretice, de exemplu căderea unor asteroizi sau erupțiile supervulcanilor. Oamenii de știință le-au exclus în mod deliberat din evaluare din cauza probabilității lor extrem de reduse în acest secol sau a lipsei de date pentru o analiză cantitativă precisă.

Pe lângă cele două scenarii extreme, experții au identificat 15 riscuri catastrofale majore, fiecare dintre acestea fiind capabil să ducă la pierderea a peste 1 miliard de DALY. Pentru comparație: 1 miliard de ani de viață sănătoasă pierduți este echivalent cu efectele a două pandemii COVID-19. În acest grup au fost incluse: poluarea mediului, rezistența la antibiotice, subnutriția infantilă, schimbările climatice, reducerea finanțării medicinei, războaiele convenționale, abuzul de alcool, hipertensiunea, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, tulburările psihice, fumatul și distrucția.

Cea mai mare problemă de sănătate care poate fi prevenită s-a dovedit a fi obezitatea, împreună cu factorii aferenți (alimentația necorespunzătoare și sedentarismul) — aceasta ar putea costa omenirea 23,1 miliarde DALY, ceea ce echivalează cu aproximativ 46 de pandemii COVID-19. Următoarele din punctul de vedere al nivelului de nocivitate s-au dovedit a fi sărăcia și nivelul scăzut de educație. Potrivit calculelor de bază, povara globală totală a bolilor și traumelor va ajunge până în 2100 la 246 de miliarde DALY (aproximativ 500 de pandemii).

Cercetătorii remarcă interconexiunea sistemică a acestor factori și îndeamnă guvernele să acționeze complex: să finanțeze activ sisteme de sănătate reziliente, să investească în tehnologii revoluționare și soluții climatice, precum și să creeze un mecanism permanent de monitorizare a amenințărilor globale ale secolului XXI.