Oamenii de știință au descoperit aer care a fost închis într-o stâncă timp de 815 milioane de ani

În timpul studierii Pământului în Antichitate, oamenii de știință trebuiau să se bazeze pe dovezi indirecte pentru a evalua compoziția elementelor, transmite unian.net.

„Asemenea unei muște preistorice prinse în chihlimbar în epoca dinozaurilor, relicve ale climei atmosferice a Pământului, inclusiv praf, bule de aer, sare marină, cenușă vulcanică și funingine provenită din incendii forestiere, pot rămâne timp de secole în ghețarii. Pentru climatologi, aceste relicve spun povestea modului în care clima și atmosfera planetei noastre s-au schimbat de-a lungul mileniilor”, au subliniat reprezentanții Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA).

Deși această metodă le-a oferit recent oamenilor de știință mostre de aer din epoca Pliocenului, datate la aproximativ cinci milioane de ani în urmă, istoria Pământului este cu mult mai veche. Cu toate acestea, datorită unei tehnici dezvoltate de un grup internațional de cercetători, oamenii de știință au reușit să studieze mostre de aer mult mai vechi, ceea ce le-a permis să-și formeze o imagine despre cum era atmosfera în urmă cu 815 milioane de ani.

De menționat că, sub îndrumarea geochimistului Nigel Blamey, cercetătorii au studiat anterior mostre de sare gemă (halit) prelevate din carote de foraj din Australia. Atunci s-a descoperit că în halit pot exista mici „incluziuni”, adică bule microscopice de gaz aflate în interiorul sării.

„Se credea că aceste incluziuni sunt prea mici pentru a fi analizate, însă această echipă a reușit să o facă folosind o metodă nouă. Ei au luat mostrele de halit și le-au introdus într-o cameră de vid, apoi au zdrobit mostrele în particule fine, eliberând gazul conținut în interior. Acest gaz străvechi, care acum era liber, a fost direcționat către două spectrometre de masă de tip cvadrupol pentru a-i analiza compoziția. Cu ajutorul acestei tehnici, echipa a reușit să analizeze gazul care se afla în atmosfera Pământului acum mai bine de 800 de milioane de ani”, au explicat reprezentanții IFLScience.

Totodată, Blamey a comentat și el asupra cercetării.

„Au existat multe controverse privind conținutul de oxigen din atmosferă acum 800 de milioane de ani sau mai mult. Noi am dezvoltat o metodă directă de analiză a acestor gaze fosilizate capturate în atmosferă și am descoperit că nivelul de oxigen era aproximativ la jumătate față de cel actual”, a spus Blamey

Această descoperire a fost destul de neașteptată, deoarece anterior se estima că oxigenul reprezenta doar aproximativ doi la sută din atmosfera Pământului la acea vreme.

„Datorită acestei cercetări, pentru prima dată a fost măsurat direct conținutul de oxigen din aerul care a permis primelor animale să respire. Am măsurat conținutul de oxigen în atmosferă la un nivel cuprins între 10,3 și 13,4 la sută, ceea ce ar fi fost suficient pentru dezvoltarea vieții animale. Prin comparație, în atmosfera actuală a Pământului, oxigenul reprezintă 20,9 la sută.

Un aspect deosebit de important în această cercetare este că am descoperit efectiv o mostră reală de atmosferă, în timp ce estimările anterioare se bazau pe metode indirecte de modelare. Aveam o idee clară despre cum să extragem aerul străvechi și este foarte satisfăcător că intuiția noastră s-a dovedit corectă”, a declarat într-un comunicat separat profesorul John Parnell de la Școala de Științe Geofizice a Universității din Aberdeen.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.